Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

„Bombă cu ceas”: Aciditatea mărilor a atins niveluri critice, amenințând ecosisteme întregi – studiu

„Bombă cu ceas”: Aciditatea mărilor a atins niveluri critice, amenințând ecosisteme întregi – studiu

Oceanele lumii sunt într-o stare mai proastă decât se credea, au avertizat luni oamenii de știință, subliniind că o măsurătoare esențială arată că „timpul se scurge” pentru protejarea ecosistemelor marine, scrie The Guardian.
Acidifierea oceanelor, adesea numită „geamănul malefic” al crizei climatice, este cauzată de absorbția rapidă a dioxidului de carbon de către oceane.

Acolo, acesta reacționează cu moleculele de apă, determinând scăderea nivelului de pH al apei marine.

Procesul afectează recifurile de corali și alte habitate marine, iar în cazuri extreme poate dizolva cochiliile creaturilor marine.
Până acum, acidifierea oceanelor nu fusese considerată ca depășind „limita planetară”. Limitele planetare sunt praguri naturale ale unor sisteme globale esențiale – cum ar fi clima, apa sau biodiversitatea – dincolo de care capacitatea lor de a menține o planetă sănătoasă riscă să se prăbușească. Anul trecut, oamenii de știință au anunțat că șase dintre cele nouă limite fuseseră deja depășite.
Totuși, un nou studiu realizat de Plymouth Marine Laboratory (PML) din Marea Britanie, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) și Institutul de Studii Cooperativ pentru Resurse Marine al Universității de Stat din Oregon arată că și „limita” acidifierii oceanice a fost atinsă, în urmă cu aproximativ cinci ani.

„Acidifierea oceanelor nu este doar o criză de mediu – este o bombă cu ceas pentru ecosistemele marine și economiile de coastă”, a declarat profesorul Steve Widdicombe de la PML, care este și copreședinte al Rețelei Globale de Observare a Acidifierii Oceanice.
Studiul s-a bazat pe măsurători fizico-chimice noi și istorice din carote de gheață, combinate cu modele computerizate avansate și cercetări privind viața marină, oferind o evaluare generală a ultimilor 150 de ani.

S-a constatat că, până în 2020, condiția medie a oceanelor la nivel global era deja foarte aproape – și în unele regiuni dincolo – de limita planetară privind acidifierea. Aceasta este definită ca momentul în care concentrația de carbonat de calciu din apa de mare este cu peste 20% sub nivelurile preindustriale.

Cu cât au cercetat mai adânc în ocean, cu atât concluziile au fost mai alarmante, spun oamenii de știință. La 200 de metri sub suprafață, 60% din apele globale au depășit limita considerată „sigură” pentru acidifiere.

„Majoritatea vieții marine nu trăiește doar la suprafață”, a declarat prof. Helen Findlay de la PML. „Apele de adâncime adăpostesc mult mai multe tipuri de plante și animale. Deoarece aceste ape se schimbă atât de mult, impactul acidifierii oceanelor ar putea fi mult mai grav decât ne-am imaginat.”

Aceasta are, a adăugat ea, implicații uriașe pentru ecosisteme marine esențiale, precum recifurile de corali tropicali sau de adâncime, care oferă habitate cruciale și zone de reproducere pentru puii multor specii.

Pe măsură ce pH-ul scade, speciile care depind de calcifiere – cum sunt coralii, stridiile, midiile și micile moluște cunoscute sub numele de fluturi de mare – se confruntă cu dificultăți în menținerea structurilor lor protectoare, ceea ce duce la cochilii mai fragile, creștere lentă, reproducere redusă și rate mai mici de supraviețuire.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema