A avut anul 1582 cu zece zile mai puțin? Constatarea care i-a nedumerit pe utilizatorii iOS
Un subiect mai vechi legat de „zilele lipsă” din anul 1582 a fost redescoperit acum de utilizatorii iOS și a celorlalte sisteme de operare de pe dispozitivele Apple, compania OpenAI dă înapoi în privința imaginilor generate de ChatGPT care au stârnit furori pe rețelele de socializare, în timp ce Elon Musk creează un gigant în materie de inteligență artificială (A.I.) prin interconectarea companiilor sale. În rubrica Nerd Alert de weekendul acesta mai poți citi și despre decizia Netflix legată de o piață pe care a intrat relativ recent, precum și de ce a interzis Japonia accesul turiștilor la Altarul Watazumi, făcut celebru de jocul video „Ghost of Tsushima”.
A avut anul 1582 cu zece zile mai puțin?
Începem rubrica Nerd Alert de weekendul acesta cu o știre care nu e vreo veste nouă, cât o curiozitate. Noutatea e că unii utilizatori ai sistemelor de operare Apple care s-au jucat cu afișajul calendarului dispozitivelor lor au descoperit cu surprindere că în 1582, joi, 4 octombrie, a fost urmată de vineri, 15 octombrie. 10 zile lipsesc. Pe de altă parte, cei care verifică anul respectiv în calendarul Google văd că luna octombrie apare completă. Deci, despre ce este vorba? Unii, sau mulți, chiar nu știu, își vor da seama probabil imediat sursa „misterului”
Unele site-uri de la noi au reluat vechiul subiect anul trecut, pe fondul discuțiilor despre celebrarea Paștelui pe aceeași dată cu creștinii din Occident. Dar utilizatorii nedumeriți (cu precădere din Occident) ai dispozitivelor Apple au pus atâtea întrebări pe rețelele de socializare încât marele ziar german Die Zeit s-a gândit că merită o explicație. În fond, se apropie și Paștele. Foarte pe scurt: Apple are dreptate. În octombrie 1582 Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, care îi poartă numele, înlocuindu-l pe cel iulian introdus de Cezar.
Calendarul iulian avea deja ani bisecți la fiecare 4 ani, dar durata medie a anului astfel obținută, de 365,25 de zile, era cu aproximativ 11 minute mai lungă decât durata reală a anului astronomic. Nu pare mult, dar, după cum vor ști unii povestea, de-a lungul secolelor diferența s-a tot acumulat într-o abatere semnificativă. În 1582 începutul astronomic al primăverii ajunsese deja pe data de 11 martie în condițiile în care calendarul iulian fusese introdus în 46 î.e.n. Iar aici intervine problema cu data Paștelui, tot mai greu de calculat pentru liderii bisericii.
Așa că s-a decis eliminarea a 10 zile din luna octombrie pentru a readuce începutul primăverii (echinocțiul) la data corectă pentru anul viitor. În plus, a fost introdusă regula mai precisă pentru anii bisecți: anii divizibili cu 4 sunt bisecți, cu excepția celor divizibili și cu 100, dar nu și cu 400. În acest mod, calendarul se decalează cu o singură zi doar o dată la 3.231 de ani. Totuși, noul calendar nu a fost adoptat imediat peste tot, chiar dacă era mai corect, astronomic vorbind.
Regiunile protestante, mai ales, au continuat să folosească vechea metodă de calcul destul de mult timp. Asta a dus la confuzii în condițiile în care în multe tratate dintre state sau principate erau menționate două date diferite. De asemenea, deși mulți cred că marii scriitori Shakespeare și Cervantes au murit în aceeași zi, realitatea este alta: deși amândoi au ca dată a morții 23 aprilie 1616, Shakespeare, care trăia în Anglia, a trăit cu 10 zile mai mult decât autorul Don Quijote, despre care s-a făcut recent un film. Anglia nu a trecut la noul calendar decât în 1752.
România a făcut-o abia în 1919, iar Biserica Ortodoxă Română 5 ani mai târziu. Cum nu toate bisericile ortodoxe au făcut-o, BOR s-a răzgândit în 1948, de dragul unității lumii ortodoxe. Dincolo de motivul oficial, unii teologi români zic azi că decizia a fost luată la ordinele lui Stalin. Cert e că anul acesta vom celebra Paștele pe 20 aprilie, la fel ca creștinii occidentali. Ultima oară când calendarele folosite de biserici s-au „aliniat” astfel a fost cu 11 ani în urmă.
hotnews.ro
