Un studiu nou sugerează că primele oceane ale Pământului nu erau albastre, ci verzi
Oamenii de știință au descoperit dovezi că oceanele Pământului au fost odată verzi, sugerând că acest lucru ar putea fi un semn al vieții timpurii atât pe planeta noastră, cât și pe lumi extraterestre, relatează SciTechDaily.
Această posibilitate interesantă este sugerată de o cercetare recentă de la Universitatea Nagoya din Japonia. O echipă condusă de profesorul Taro Matsuo, un fizician specializat în astronomie și astrobiologie, a găsit dovezi că cianobacteriile, actori cheie în procesul evolutiv, au prosperat odată în ape verzi. Descoperirile cercetătorilor japonezi au fost publicate în revista Nature Ecology & Evolution.
Studiul face lumină asupra vieții din timpul Marii Oxigenări, un moment crucial din urmă cu aproximativ 2,4 miliarde de ani, când cianobacteriile au început să efectueze fotosinteza care produce oxigen. Prin utilizarea luminii solare pentru a produce oxigen, aceste microorganisme au inițiat o schimbare dramatică în atmosfera Pământului, permițând în cele din urmă dezvoltarea formelor de viață complexe.
Astăzi, plantele sunt principalii factori de producție a oxigenului, bazându-se pe pigmenți de clorofilă pentru a capta lumina solară. Însă cianobacteriile timpurii foloseau nu doar clorofilă, ci și pigmenți suplimentari cunoscuți sub numele de ficobiline, care jucau un rol esențial în sistemele lor de captare a luminii.
Cercetătorii au simulat condițiile de pe Pământ cu miliarde de ani în urmă
Echipa de cercetători a dorit să înțeleagă de ce aceste organisme antice s-au adaptat să folosească ambele tipuri de pigmenți, o adaptare care ar fi putut modela culoarea și chimia oceanelor timpurii ale Pământului.
Folosind simulări avansate, cercetătorii au descoperit că spectrul de lumină subacvatic din era Arhaică (4–2,5 miliarde de ani în urmă) s-a schimbat în verde din cauza unei modificări la nivelul oxizilor de fier, care la momentul respectiv erau eliberați în niveluri ridicate de sistemele hidrotermale de pe fundul oceanelor.
Mai exact, Marea Oxigenare a dus la creșterea dramatică a nivelului de fier feric (Fe+3), care este insolubil și se depune în apă sub forma unor particule asemănătoare ruginei. Prezența acestor particule bogate în fier a schimbat lungimile de undă ale luminii care puteau pătrunde în apă. Aceste noi particule absorbeau preferențial lumina albastră și roșie, ceea ce făcea ca mediul subacvatic să fie dominat de nuanțe verzi.
„Credem că această adaptare le-a permis [cianobacteriilor] să prospere în oceanele verzi, bogate în fier”, afirmă profesorul Matsuo. Acesta consideră că cercetarea sa și a colegilor lui ar putea ajuta la căutarea vieții microbiene în spațiul cosmic.
Matsuo este convins că ipoteza oceanului verde reunește descoperirile despre Pământ în stadiile sale timpurii. „Când am avut pentru prima dată ideea că oceanele erau odată verzi, în 2021, eram mai sceptic decât orice altceva,” a spus el.
„Dar acum, după ani de cercetare, pe măsură ce informațiile geologice și biologice s-au adunat treptat, ca piesele unui puzzle, scepticismul meu s-a transformat în convingere”, afirmă el.
hotnews.ro
