Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un nou studiu dă peste cap povestea Giulgiului din Torino. Cercetătorii cred că pot demonta mitul din jurul artefactului

Un nou studiu dă peste cap povestea Giulgiului din Torino. Cercetătorii cred că pot demonta mitul din jurul artefactului

Giulgiul din Torino nu prezintă chipul lui Iisus Hristos și, probabil, nici nu a fost atins vreodată de acesta, potrivit unui nou studiu. Experții spun că este imposibil ca imaginea lăsată pe țesătură provină de la un corp uman.
Faima de care se bucură giulgiul se datorează credinței că artefactul a fost folosit pentru a înfășura trupul lui Hristos după crucificarea sa. Însă noul studiu contestă această perspectivă, iar autorii acestuia spun că pot demonta faimoasa poveste o dată pentru totdeauna, notează Daily Star.
Studiul pune la îndoială posibilitatea ca urmele de pe țesătură au fost produse de un corp uman tridimensional. În schimb, cercetătorii cred că ar putea fi produse de un basorelief, o sculptură superficială.
Autorul studiului, Cicero Moraes, a folosit o țesătură virtuală pentru a-și efectua testele și a declarat că, atunci când era întinsă, aceasta arăta „o imagine distorsionată și semnificativ mai robustă” decât cea de pe giulgiu, ca urmare a trecerii de la 3D la 2D.”
Teoriile cercetătorilor legate de Giulgiul din Torino
„Explicația diferențelor este foarte simplă. Atunci când învelești un obiect 3D cu o țesătură, iar acel obiect lasă un model precum petele de sânge, aceste pete generează o structură mai robustă și mai deformată în raport cu sursa. Așadar, în linii mari, ceea ce vedem ca urmare a imprimării unor pete de pe un corp uman ar fi o versiune mai umflată și mai deformată a acestuia, nu o imagine care arată ca o fotocopie. Un basorelief, însă, nu ar cauza deformarea imaginii, rezultând o figură care seamănă cu o fotocopie a corpului”, explică Cicero Moraes.
Cercetătorul din spatele acestui studiu, Cicero Moares, este un expert în grafică, recunoscut pentru reconstituirea criminalistică a chipurilor unor personaje istorice plecând de la craniile acestora. El a declarat că se îndoiește că giulgiul a atins vreodată trupul lui Iisus.
„Cred că posibilitatea ca acest lucru să se fi întâmplat este foarte redusă. În general, oamenii se împart în două tabere în cadrul dezbaterilor. Pe de o parte sunt cei care cred că este un giulgiu autentic al lui Iisus Hristos, iar pe de altă parte, cei care cred că este un fals. Dar eu înclin spre o altă abordare: aceea că este de fapt o operă de artă creștină, care a reușit să transmită cu mare succes mesajul pe care și l-a propus”, explică cercetătorul.

Stirileprotv.ro

Noutați dupa tema