Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Oamenii de știință sunt alarmați de colapsul precipitat al unui curent major din Oceanul Atlantic, cu potențial devastator pentru nord-vestul Europei

Oamenii de știință sunt alarmați de colapsul precipitat al unui curent major din Oceanul Atlantic, cu potențial devastator pentru nord-vestul Europei

Oamenii de ştiinţă au tras un semnal de alarmă cu privire la colapsul mai rapid decât se preconiza al unui sistem complex de curenţi oceanici din Atlantic, care ar putea avea consecinţe „catastrofale” pentru ţările nordice scufundate în frig în timp ce restul planetei se încălzeşte, informează agenția AFP, citată de Agerpres.
Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor Consiliului Nordic, reuniţi luni la Reykjavik, aproximativ patruzeci de cercetători internaţionali subliniază că efectele ar fi „probabil” resimţite în întreaga lume.
Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional (AMOC) este un sistem complex de curenţi oceanici, inclusiv Curentul Golfului, care reglează căldura între tropice şi emisfera nordică şi, prin urmare, sunt esenţiali pentru condiţiile de viaţă din Arctica.
Prăbuşirea acestui sistem, deja slăbit în ultimele două decenii, este unul dintre punctele de cotitură care îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă din cauza cascadei de dezastre pe care un astfel de colaps ar putea să le declanşeze.
Însă, data la care ar urma să se producă nu se bucură de consens în rândul comunităţii ştiinţifice.
În cel de-al şaselea raport de evaluare, publicat în 2023, experţii ONU în domeniul climei (GIEC) au exprimat „un nivel moderat de încredere că Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional nu se va prăbuşi înainte de 2100”.
Cu toate acestea, afirmă semnatarii scrisorii deschise, cercetările recente „sugerează că GIEC a subestimat acest risc şi că depăşirea acestui punct critic este o posibilitate serioasă în următoarele câteva decenii”.
Cercetătorii avertizează cu privire la pericolul unor „fenomene meteorologice extreme”
„Impacturile, în special asupra ţărilor nordice, ar fi probabil catastrofale, inclusiv o răcire majoră a regiunii în timp ce zonele înconjurătoare se încălzesc”, notează ei.
„Acest lucru ar reprezenta o amplificare şi o intensificare a ‘pungii reci’ (o zonă anormal de rece – n.red.) care s-a format deja deasupra Atlanticului subpolar şi ar duce probabil la fenomene meteorologice extreme fără precedent”, au adăugat ei.
Un astfel de fenomen ar ameninţa „potenţial” viabilitatea agriculturii în nord-vestul Europei, susţin ei.
Însă, efectele sale ar fi resimţite, de asemenea, „probabil” la scară globală, cu „o schimbare a centurilor de precipitaţii tropicale, cu mai puţin dioxid de carbon absorbit de oceane (şi, prin urmare, o creştere mai rapidă în atmosferă) şi cu o creştere semnificativă a nivelului mărilor”.
Consiliul Nordic reuneşte Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, precum şi mai multe teritorii din regiune (Insulele Feroe, Groenlanda, Aland).

Hotnews.ro

Noutați dupa tema