Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

O soluție bizară pentru astronauții care vor coloniza spațiul: să mănânce asteroizi

O soluție bizară pentru astronauții care vor coloniza spațiul: să mănânce asteroizi

Oricât de bizară ar părea o astfel de afirmație, astronauții din viitorul mai mult sau mai puțin apropiat ar putea apela la o dietă perfectă din punct de vedere nutrițional, bazată pe bacterii crescute pe asteroizi măcinați, afirmă o echipă de cercetători de la Universitatea de Vest din Ontario, Canada, într-un studiu publicat în revista International Journal of Astrobiology.
Este cert că în vederea explorării spațiului cosmic, hrana trimisă de pe Terra nu reprezintă o soluție viabilă, pe termen lung, pentru astronauți. Iar cum experimentele cu plante de pe Stația Spațială Internațională nu au oferit decât soluții pe termen scurt, o alternativă devine imperios neceseră.
Soluția ar putea veni de la bacteriile care pot transforma compușii de carbon din asteroizi în nutrienți ce pot fi consumați de oameni, susțin autorii studiului.
Pentru a-și demonstra ipoteza, specialiștii canadieni au creat un experiment care simulează condițiile din spațiu. Mai exact, au încălzit plastic în absența oxigenului (proces cunoscut ca piroliză), apoi au adăugat culturi de bacterii care se hrănesc cu carbon.
„Dat fiind faptul că acei compuși de carbon rezultați în urma pirolizei se regăsesc și pe asteroizi, se poate spune că experimentul a demonstrat viabilitatea ipotezei”, a declarat Joshua Pearce, liderul echipei de cercetători din Ontario.
Hrana perfectă din punct de vedere nutrițional
„Pă măsură ce coloniile de bacterii s-au dezvoltat, acestea au început să arate ca un milkshake”, a adăugat omul de știință canadian. Cercetătorii au deshidratat ulterior bacteriile și le-au transformat fie într-o pudră, fie într-un produs similar cu iaurtul.
Chiar dacă nu pare cea mai apetisantă hrană din lume, Joshua Pearce susține că analizele ulterioare au demonstrat că acest tip de hrană este unul aproape perfect din punct de vedere nutrițional, unul care conține în procente relativ egale proteine, grăsimi și zaharuri.
Plecând de la această idee, un asteroid așa cum este 101955 Bennu (asteroid de pe care misiunea OSIRIS-Rex a celor de la NASA a recuperat mostre în anul 2020) ar putea hrăni de la 600 până la 17.000 de astronauți pentru un an întreg.
Valorile depind, pur și simplu, de capacitatea bacteriilor de a digera compușii de carbon prezenți în asteroidul respectiv.
Omenirea nu are încă tehnologia necesară pentru a obține hrană din asteroizi
Un proiect care să implice producerea de hrană din asteroizi ar necesita tehnologii spațiale la nivel industrial, a adăugat Joshua Pearce, citat de New Scientist. În acest moment, inclusiv experimentele cu meteoriți de pe Terra sunt extrem de scumpe, cu atât mai mult cu cât aceștia ar trebui distruși.
Astfel, cercetătorii vor trebui să apeleze la variante mai ieftine. Spre exemplu, susțin autorii studiului, să testeze ipoteza începând cu cărbuni.
„Ideea are potențial, însă este una futuristă. Nu este rău să iei în calcul astfel de opțiuni însă, în termeni tehnologici, este nevoie de inovații suplimentare pentru a putea utiliza o astfel de metodă”, a adăugat Annemiek Waajen, cercetător olandez de la Free University din Amsterdam, care nu a făcut parte din echipa condusă de Joshua Pearce.
Succesul unui astfel de deziderat depinde de numărul compușilor de carbon dintr-un asteroid care ar putea deveni, realmente, hrană pentru bacterii. Iar dacă ne uităm la compoziția meteoriților recuperați de pe Terra, e foarte posibil ca valorile să fie undeva la jumătate din cele estimate de echipa canadiană, a adăugat specialistul olandez.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema