Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Topirea ghețarilor obligă Elveția și Italia să-și mute granița

Topirea ghețarilor obligă Elveția și Italia să-și mute granița

Elveția și Italia au fost de acord să redeseneze granița care traversează un vârf alpin, în condițiile în care topirea ghețarilor a schimbat frontiera definită istoric.
Cele două țări au fost de acord cu modificările din zona Matterhorn, unul dintre cei mai înalți munți din Europa, care se întinde pe regiunea Zermatt din Elveția și pe Valea Aosta din Italia, scrie The Guardian.
Ghețarii din Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume, se retrag într-un ritm accelerat din cauza schimbărilor climatice cauzate de oameni.
„Secțiuni semnificative ale graniței sunt definite de liniile bazinelor de apă sau de creastă ale ghețarilor, sau de zăpadă perpetuă. Aceste formațiuni se schimbă din cauza topirii ghețarilor”, a spus guvernul elvețian.
Celebra stațiune de schi Zermatt este afectată de schimbare, cele două țări fiind de acord să modifice granița din jurul reperelor Testa Grigia, Plateau Rosa, Rifugio Carrel și Gobba di Rollin în funcție de interesele lor economice.
O comisie mixtă italiano-elvețiană a fost de acord cu modificările în luna mai 2023. Elveția a aprobat oficial tratatul vineri, iar Italia urmează să îl semneze.
Modificările vin după un dezacord între cele două țări asupra teritoriului vârfului, care a durat ani de zile.
Ghețarii elvețieni au pierdut 4% din volum în 2023, al doilea cel mai mare declin anual înregistrat, conform Academiei Elvețiene de Științe. Cea mai mare scădere a fost de 6% în 2022.
Rămășițele unui alpinist german care a dispărut în timp ce traversa un ghețar de lângă Matterhorn în urmă cu aproape 40 de ani au fost descoperite în iulie anul trecut, după topirea gheții.
Experții din Italia au spus în această lună că ghețarul Marmolada, care este cel mai mare și cel mai simbolic din Dolomiți, s-ar putea topi complet până în 2040, ca urmare a creșterii temperaturilor.
Prăbușirea unei părți din Marmolada a ucis 11 persoane în 2022.
Ghețarul a fost măsurat în fiecare an din 1902 și este considerat un „termometru natural” al schimbărilor climatice.

Spotmedia.ro

Noutați dupa tema