Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Alimentele şi băuturile care pot reduce riscul de demenţă. Ce au descoperit oamenii de știință

Alimentele şi băuturile care pot reduce riscul de demenţă. Ce au descoperit oamenii de știință

Consumul mai multor alimente şi băuturi bogate în flavonoide, cum ar fi fructele de pădure, ceaiul şi vinul roşu, ar putea reduce riscul de demenţă cu 28%, sugerează un studiu.
Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu această boală la nivel mondial aproape se va tripla, ajungând la 153 de milioane până în 2050, ceea ce reprezintă o ameninţare din ce în ce mai mare la adresa sistemelor globale de sănătate şi asistenţă socială.
Vârsta şi genetica rămân cei mai importanţi factori de risc, însă experţii afirmă că aproape jumătate din cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate şi există tot mai multe dovezi că dieta ar putea juca un rol în riscul de a dezvolta boala.
Creşterea consumului de alimente şi băuturi bogate în flavonoide ar putea contribui la reducerea riscului de demenţă cu mai mult de un sfert, sugerează cercetările conduse de Universitatea Queen din Belfast.
Academicienii au declarat că flavonoidele, care se găsesc în principal în alimentele pe bază de plante, au o serie de beneficii pentru sănătate, inclusiv proprietăţi antioxidante, antiinflamatorii şi anticancerigene. Acestea au fost, de asemenea, legate de un risc redus de boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, precum şi de îmbunătăţirea funcţiei cognitive.
Constatările au fost publicate în revista JAMA Network Open.
„Prevalenţa la nivel mondial a demenţei continuă să crească rapid. În acest studiu de cohortă bazat pe populaţie, am analizat datele dietetice de la peste 120.000 de adulţi cu vârste cuprinse între 40 şi 70 de ani din UK Biobank”, a declarat cercetătorul principal al studiului, prof. Aedin Cassidy.
„Consumarea a şase porţii suplimentare de alimente bogate în flavonoide pe zi, în special fructe de pădure, ceai şi vin roşu, a fost asociată cu un risc cu 28% mai mic de demenţă, arată constatările noastre. Acestea au fost cele mai notabile la persoanele cu un risc genetic ridicat, precum şi la cele cu simptome de depresie.”
Primul autor al studiului, dr. Amy Jennings, de asemenea de la Queen's, a declarat că rezultatele sugerează că luarea unei măsuri simple, cum ar fi creşterea consumului zilnic de alimente bogate în flavonoide, poate reduce riscul de demenţă, în special la persoanele cu risc ridicat.
„În prezent, nu există niciun tratament eficient pentru această boală, astfel încât intervenţiile preventive pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii - şi reducerea costurilor sociale şi economice - ar trebui să continue să fie o prioritate majoră în domeniul sănătăţii publice”, a spus ea.
Luna trecută, un raport important al comisiei Lancet privind demenţa a concluzionat că abordarea a 14 factori de risc modificabili, începând din copilărie şi continuând pe tot parcursul vieţii, ar putea preveni sau întârzia 45% din cazurile de demenţă.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema