Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Stratul de ozon este pe cale să se refacă, în pofida erupției vulcanice devastatoare din Tonga

Stratul de ozon este pe cale să se refacă, în pofida erupției vulcanice devastatoare din Tonga

Stratul de ozon din atmosfera planetei noastre se află „pe drumul către o recuperare pe termen lung” în pofida unei erupţii vulcanice distrugătoare ce a avut loc în 2022 în Pacificul de Sud, a anunţat marţi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), citată de agențiile Reuters și Agerpres.
Conform tendinţelor actuale, stratul de ozon este pe cale să revină la nivelul său din 1980 în jurul anului 2066 deasupra Antarcticii, în 2045 deasupra Arcticii şi în 2040 deasupra restului lumii, a precizat această agenţie din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Deşi erupţia vulcanică de lângă Tonga de la începutul anului 2022 a dus la o scurtă perioadă de diminuare accelerată a ozonului deasupra Antarcticii anul trecut, determinată de nivelurile mai ridicate de vapori de apă din atmosferă, pierderile de ozon globale au fost limitate, a anunţat OMM în buletinul său anual privind ozonul.
Stratul de ozon protejează Pământul de radiaţiile ultraviolete ale Soarelui, care sunt asociate cu cancerul de piele şi cu alte riscuri pentru sănătate.
Protocolul de la Montreal, care a intrat în vigoare în 1989, a convenit să elimine treptat clorofluorocarburile (CFC) şi alte substanţe care diminuează stratul de ozon, iar succesul acelui acord internaţional „reprezintă un puternic simbol al speranţei” într-o perioadă în care cooperarea multilaterală a fost supusă unor tensiuni, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
CFC-urile au fost înlocuite în mare parte cu hidrofluorocarburi (HFC), care nu provoacă distrugerea stratului de ozon, dar sunt gaze cu un efect de seră puternic şi care duc la încălzirea climei.
Ţările pun acum în aplicare Amendamentul de la Kigali, semnat în 2016 pentru a fi adăugat Protocolului de la Montreal, care va reduce treptat producţia de HFC-uri şi ar putea evita încălzirea globală a climei planetei noastre cu aproximativ 0,5 grade Celsius până în anul 2100.
China rămâne cel mai mare producător mondial de HFC-uri, cu o capacitate actuală echivalentă cu aproape 2 miliarde de tone de dioxid de carbon. Aproximativ un sfert din acea cantitate este exportată.
Ministerul Mediului din China a anunţat luni că va publica în curând un plan pentru a controla mai bine producţia de HFC. Ca ţară în curs de dezvoltare, China este obligată să îşi reducă consumul de HFC cu 85% în perioada 2013-2045.
China îşi reduce cotele de producţie şi reprimă producţia ilegală, dar a avertizat în acest an că încă „se confruntă cu provocări uriaşe” în ceea ce priveşte eliminarea treptată a HFC-urilor, care sunt utilizate de o gamă largă de industrii diferite, dintre care multe întâmpină dificultăţi în a găsi produse înlocuitoare.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema