Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Femeia care a construit armata de cusători de stradă din Edinburgh

Femeia care a construit armata de cusători de stradă din Edinburgh

Mary Morton iese în parcurile și străzile din Edinburgh pentru a repara gratuit hainele trecătorilor.
Bătrânul de 67 de ani repară, repară și le arată oamenilor cum să ofere o nouă viață hainelor lor obosite – și a construit o armată de cusători de stradă voluntari care lucrează în tot orașul.
Fosta farmacistă, care nu și-a cumpărat haine de cinci ani, spune că a decis să-și schimbe stilul de viață după ce a devenit îngrijorată de impactul textilelor asupra mediului.
Ea stă afară cu un banner pe spătarul scaunului pe care scrie „cosă-l, nu-l abandona” în timp ce coase – și așteaptă ca oamenii să o întrebe ce face.
Mary spune că recent a ajutat la coaserea unui nasture pe cămașa unei femei în timp ce ea stătea de vorbă, în timp ce un alt cuplu s-a așezat pe o potecă în Princes Street Gardens și a început să repare ceea ce purtau.
„Ei erau din Suedia și au spus că se vor întoarce acasă și vor începe într-un grup – și au făcut-o”.
Bunica a doi copii crede că, odată ce oamenii vor avea abilitățile de bază, vor putea să-și repare trei sferturi din garderoba.
Ea spune că trecătorii sunt direcționați către cusătorii de stradă individuale, în funcție de ceea ce au nevoie de reparat. De asemenea, sunt încurajați să se întoarcă cu îmbrăcămintea pe care doresc să le repare.
„Pentru că suntem atât de mulți acum, toți avem puncte forte diferite”, spune Mary.
„De exemplu, una din grup, Helena, se pricepe foarte bine la împâslire, împâslire cu ac și reparații de tip tricotaj, așa că le-am îndruma către ea dacă au așa ceva.
„Chestia mea este că îmi place cusut manual, reparații de denim și Sashiko.
„Oamenii sunt foarte interesați de ceea ce facem. Mulți oameni spun că nu pot coase, dar își doresc foarte mult să poată, așa că de multe ori sunt foarte recunoscători că sunt îndreptați în direcția potrivită pentru a învăța.
„Și ceea ce îi surprinde adesea pe oameni este cât de ușor este să-i vorbești despre o mică reparație.”
Mary și-a început grupul de cusători stradali în urmă cu doi ani, după ce a urmat niște cursuri online despre mediu.
La acea vreme, ea dorea să afle mai multe despre ceea ce se afla în spatele jobului fiului ei ca inginer în energie regenerabilă.
Ea a spus: „Auzind despre impactul uriaș al carbonului al textilelor m-a șocat și am știut imediat că vreau să fac partea mea pentru a-l reduce”.
Potrivit Parlamentului European, industria modei este estimată a fi responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon, ceea ce reprezintă mai mult decât zborurile internaționale și transportul maritim combinate.
Mary și-a luat ideea de la Suzi Warren, care a început mișcarea de cusătură stradală în Londra.
„De obicei iese în afara magazinelor mari de îmbrăcăminte pentru a conștientiza faptul că hainele pot fi reparate, în loc ca oamenii să cumpere fast fashion tot timpul și să le arunce”, spune ea.
Mary a spus că a adoptat o abordare puțin diferită în Edinburgh, unde au crezut că lucrul important era să le permită oamenilor să repare lucrurile.
„Încurajăm oamenii să aducă ceva pe care doresc să-l repare, punând câteva informații înainte de a ne instala în acea zonă.
„De asemenea, indicăm oamenii către lucruri locale, unde pot învăța să coase”.
Mary a trecut la o dietă pe bază de plante, și-a vândut mașina, călătorește cu bicicleta, autobuzul sau trenul și cumpără haine doar din magazinele second hand.
Ea a spus că a făcut multe schimbări în propria ei viață din cauza situației climatice - dar a vrut să facă mai multe.
Acum își conduce armata de cusători de stradă pentru organizația de caritate Zero Waste Hub din Edinburgh, care este finanțată de Fondul comunitar al Loteriei Naționale.
„M-am gândit care este baza mea de abilități? Apoi mi-am dat seama că cusutul este un lucru pe care mulți tineri nu îl pot face acum, deoarece nu par să-l învețe în școli la fel cum am făcut-o noi”, a spus Mary.
„Evident că aș putea repara hainele oamenilor pentru ei, dar asta are o acoperire limitată.
„Să înveți pe cineva să-și repare singuri este mai bine, pentru că atunci pentru tot restul vieții ei vor repara și, prin urmare, acest lucru are un impact mult mai mare.”

BBC.com