Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Economia României a scăzut cu 1,2% în primele 3 luni ale anului. Industria pe minus, agricultura e zero, cultura a adus plus

Economia României a scăzut cu 1,2% în primele 3 luni ale anului. Industria pe minus, agricultura e zero, cultura a adus plus

Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele 3 luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Comparativ cu varianta provizorie (1), atât dinamica PIB cât şi cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat, precizează Agerpres.

Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025.

Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025.
Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%).
De asemenea, construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%).

Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (95,9%).
Cel mai mare plus la PIB-ul României, la cultură și alte servicii
"Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacţiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,1%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suports-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,7%); activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%)", menţionează INS.

Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%).

Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%).

Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,2%) în cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema