Oxford Economics: Principalele riscuri economice globale de urmărit în a doua jumătate a anului 2026
După șase luni marcate de război, un șoc petrolier și o frenezie a investițiilor în companiile legate de inteligența artificială, economiștii spun că restul anului depinde de o serie de riscuri care se pot amplifica reciproc. Principalul factor este pacea fragilă dintre SUA și Iran.
A doua jumătate a anului depinde de un lanț delicat de domino-uri, potrivit unei noi analize Oxford Economics, iar rezistența acordului de pace dintre SUA și Iran va decide cum vor cădea celelalte piese. „Durabilitatea sa va determina dacă economia globală beneficiază de un impuls dezinflaționist venit din energie sau absoarbe un al doilea șoc petrolier”, a scris economistul-șef global Ryan Sweet în raport, numind acordul „piesa-cheie de domino care va determina dacă celelalte riscuri sunt amplificate sau atenuate”, spune el citat de Euronews.com. Firma de consultanță se așteaptă la o accelerare a economiei mondiale și estimează o creștere anualizată de 3,1% în a doua jumătate a anului, față de aproximativ 1,6% în prima jumătate. Principalul motor ar urma să fie petrolul mai ieftin, care ar susține veniturile gospodăriilor. Sweet estimează însă șansele unui acord durabil la aproximativ 50%. Dacă armistițiul rezistă, Oxford Economics vede petrolul Brent la o medie de puțin peste 70 de dolari pe baril, ceea ce ar reduce inflația și ar relaxa condițiile financiare pe piețele emergente și presiunea asupra evaluărilor companiilor tehnologice. Dacă acordul se rupe, efectele nu se vor opri la piața petrolului. Miercuri dimineață, armata americană a atacat Iranul după ce Washingtonul a afirmat că Teheranul a lovit trei nave în Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns cu atacuri asupra unor ținte din Bahrain și Kuweit. Schimbul regional de lovituri a crescut riscul prăbușirii acordului interimar care a oprit luptele. Totuși, atacurile au urmat un tipar văzut și în timpul armistițiului fragil, iar niciuna dintre părți nu a semnalat imediat că abandonează negocierile. Prețurile petrolului au reacționat cu o creștere de peste 3% până miercuri dimineață, Brent depășind 76 de dolari pe baril. Prețul a avut o creștere dublă spre prânz. „Prăbușirea unui acord de pace nu va crește doar prețurile petrolului. Va pune și mai multă presiune pe lanțurile de aprovizionare pentru AI din Asia, va forța băncile centrale să adopte o politică mai dură, va înăspri condițiile financiare și ar putea schimba rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA și al alegerilor din Israel. Efectele se propagă rapid”, a scris Sweet. O diferență de 20 de dolari între scenarii Nu toată lumea împărtășește perspectiva Oxford Economics asupra petrolului. Prognoza de la jumătatea anului publicată de Morgan Stanley în mai estima că petrolul va urca din nou la aproximativ 90 de dolari pe baril până la sfârșitul anului. Diferența față de prognoza Oxford Economics este de aproximativ 20 de dolari pe baril și reflectă, în esență, două pariuri diferite pe același proces de pace. Banca Mondială este și ea mai prudentă. Instituția estimează că petrolul Brent va avea în acest an un preț mediu de aproximativ 94 de dolari pe baril și avertizează că ritmul de creștere a PIB-ului global va încetini la 2,5% în 2026. Referindu-se la modul în care recentele atacuri testează armistițiul fragil, Sweet a spus că traficul prin Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cei mai buni indicatori. „Traficul prin Strâmtoarea Ormuz este un bun barometru. Acordul prevede restabilirea completă a traficului prin acest punct critic în termen de 30 de zile, ceea ce face din jumătatea lunii iulie primul termen-limită clar”, a explicat el. „O revenire susținută la 75% sau mai mult din traficul de dinaintea războiului până la jumătatea lunii iulie ar crește șansele ca acordul să reziste și invers”, a concluzionat Sweet. Celălalt indicator este dacă Iranul invocă oficial clauza referitoare la Liban din acord, ca reacție la atacurile israeliene, și dacă răspunsul Teheranului va fi militar sau doar retoric.
profit.ro
