Noutaţi

Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare?Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Una dintre valutele de „refugiu” ale lumii s-a prăbușit până la minimul ultimilor 40 de ani

Una dintre valutele de „refugiu” ale lumii s-a prăbușit până la minimul ultimilor 40 de ani

Yenul japonez s-a menținut marți în apropierea celui mai scăzut nivel din ultimele patru decenii, însă traderii sunt circumspecți privind posibilitatea unei noi intervenții a autorităților japoneze pentru a sprijini moneda națională, transmite Reuters.
Yenul s-a depreciat puternic la începutul sesiunii de tranzacționare, însă s-a apreciat apoi cu 0,2%, recuperând o parte din pierderi. Cu toate acestea, a rămas la un curs de 161,75 yeni pentru un dolar, un nou minim după cel atins săptămâna trecută, de 162,84 yeni pentru un dolar.

În raport cu lira sterlină, moneda națională a Japoniei a coborât la cel mai slab curs din 2007 încoace. Marți a ajuns până la 217,20 yeni pentru o liră, înainte de a recupera o parte din pierderi.

Un euro era cotat ultima dată la 184,99 yeni, după ce moneda zonei euro se apreciase cu 0,5% față de cea a Japoniei în ședința precedentă.
Japonia a cheltuit recent o sumă record pentru a susține yenul
Lee Hardman, analist valutar la Mitsubishi UFJ Financial Group, a declarat că la sfârșitul săptămânii trecute existau speculații potrivit cărora Japonia ar putea interveni din nou pentru a sprijini yenul în timp ce SUA sărbătoreau Ziua Independenței pe 4 iulie, când lichiditatea din piețe era mai redusă.

Însă nu a fost întreprinsă nicio acțiune, ceea ce a contribuit la pierderile de acum.

La sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai autoritățile japoneze au cheltuit o sumă fără precedent de 11,7 trilioane de yeni (73,5 miliarde de dolari) pentru a susține yenul pe fondul deprecierii sale accentuate. Intervenția a dus la aprecierea temporară a cursului de schimb, însă moneda japoneză și-a reluat ulterior declinul.
Autoritățile au intervenit la sfârșitul lui aprilie pe piețele financiare după ce yenul a depășit pragul de 160 pentru un dolar, același nivel care a declanșat precedenta intervenție record din 2024.

De ce s-a depreciat yenul atât de mult
Alături de francul elvețian, yenul este văzut ca o „monedă de refugiu” în perioade de incertitudini și turbulențe globale.

Acest lucru s-a văzut atât în timpul intervenției militare a SUA în Iran din vara anului trecut, când forțele aeriene americane au bombardat instalațiile nucleare ale Republicii Islamice, cât și la începutul conflictului din Orientul Mijlociu de anul acesta.

În ambele cazuri, investitorii au cumpărat yeni în volume mari, ceea ce s-a reflectat în cursul de schimb.

Însă decizia Teheranului de a închide Strâmtoarea Ormuz, una despre care presa americană a scris pe surse că a luat prin surprindere inclusiv Casa Albă, a lovit puternic în economia Japoniei și, implicit, moneda sa națională, în condițiile în care țara insulară este puternic dependentă de importurile de petrol.

hotnews.ro

Noutați dupa tema