Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Martie, a.2026Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupLeul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Europa își pregătește planurile de urgență pentru vara fără kerosen

Europa își pregătește planurile de urgență pentru vara fără kerosen

Planurile de urgență ale companiilor aeriene includ reduceri de zboruri în zilele de marți și miercuri, anularea zborurilor de la prânz și a rutelor pe distanțe scurte.

Companiile aeriene europene pregătesc planuri de urgență pentru a face față unei posibile lipse de kerosen pe aeroporturi.

Planurile includ nu doar o reducere a zborurilor, ci și anulări specifice, în special în anumite perioade și zile ale săptămânii, marțea și miercurea, cu un accent deosebit pe insule, după cum explică mai mulți directori generali și directori operaționali, potrivit Corriere della sera.
„Nu există nimic concret în acest moment, dar având în vedere că Strâmtoarea Ormuz este încă închisă, problema aprovizionării devine din ce în ce mai gravă pentru industria noastră, săptămână de săptămână”, a declarat directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, pentru Corriere della Sera, pe marginea unei conferințe de presă la sediul companiei aeriene low-cost, chiar lângă Dublin.

O’Leary — care conduce o companie aeriană ce transportă cel mai mare număr de pasageri din Europa și operează peste 3.000 de zboruri pe zi — a amânat posibilitatea unei urgențe legate de combustibil până la începutul lunii iunie, dar nu a mers mai departe. De asemenea, refuză să confirme planul companiei de a rezolva problema deficitului de combustibil pentru avioane. Există temerea — împărtășită de toate companiile aeriene — de a speria pasagerii.

„Dar, evident, facem o analiză aprofundată; știm unde am putea interveni imediat, dacă este necesar”, explică O’Leary. Și alți manageri, care au cerut anonimatul, au confirmat că „au parametrii pregătiți” și o listă inițială de rute care pot fi sacrificate „imediat”, subliniind astfel natura delicată a situației.

„În primul rând, am elimina zborurile de la amiază”, dezvăluie O’Leary. „Ar avea cel mai mic impact asupra traficului”, adaugă alți doi directori generali. „Scopul este de a păstra conectivitatea dimineața și la sfârșitul după-amiezii/începutul serii, în special cu accent pe clienții business”.

Potrivit directorului general al Ryanair și altor colegi, reducerile de urgență ar afecta și „zborurile din zilele cu trafic redus, cum ar fi marțea, miercurea sau sâmbăta”. Între timp, din această perspectivă, plecările de luni, vineri și duminică ar fi „de neatins” (sau aproape). Joi se situează la jumătatea distanței dintre aceste două grupuri și ar putea deveni sacrificabilă, mai ales având în vedere utilizarea pe scară largă a smart working-ului, așa cum a fost în timpul pandemiei.

Planurile de urgență ale companiilor aeriene includ, de asemenea, reduceri semnificative ale rutelor interne – în cadrul fiecărei țări – „acolo unde există o alternativă, cum ar fi trenurile, de preferință de mare viteză”, explică O’Leary. Acest lucru, însă, ar muta presiunea traficului la sol, sute de mii de călători ajungând în gări de pe o zi pe alta.

„Suntem acum în proces de eliminare a rutelor cele mai puțin profitabile”, explică directorul de operațiuni al unei companii aeriene tradiționale. Cele mai afectate sunt rutele sezoniere cu niveluri de ocupare nesatisfăcătoare, destinațiile secundare operate la frecvențe reduse și rutele unde concurența este mai puternică.

Însă, având în vedere că prețul combustibilului pentru avioane este încă peste 1.500 de dolari pe tonă (la sfârșitul lunii februarie era sub 800 de dolari) și fluxurile din Golful Persic fiind practic zero timp de săptămâni întregi, companiile aeriene europene se confruntă cu cele mai pesimiste scenarii. Acestea, explică directorii generali, implică „protejarea” cu orice preț a principalelor centre operative care susțin modelul de afaceri.

În orice caz, subliniază O’Leary și alți directori generali, „zborurile către insule ar fi protejate”, poate prin reducerea frecvențelor, dar garantând întotdeauna conectivitatea zilnică, având în vedere dezavantajul logistic al celor care locuiesc înconjurați de mare și consideră feriboturile o alternativă deloc validă din cauza timpilor de călătorie.

Reducerea frecvențelor — de exemplu, de la trei zboruri pe zi la unul pe o anumită rută — ar putea funcționa pe hârtie. Însă, avertizează experții din industrie, ar putea fi problematică pentru companiile aeriene low-cost: cu rate de încărcare record (94%-95%), ar deveni dificilă relocarea pasagerilor de pe zborurile anulate.

Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi, a declarat că „în prezent nu există dovezi ale unei penurii de combustibil pentru aviație”. Cu toate acestea, comisarul european a adăugat că „situația este destul de critică și trebuie să fim pregătiți — și suntem — pentru toate scenariile”, în timpul unei audieri la Comisia pentru transporturi a Parlamentului European. „Situația rămâne instabilă și incertă, iar colaborarea dintre statele membre este fundamentală”, a subliniat Tzitzikostas.

hotnews.ro

Noutați dupa tema