În opt țări din regiune, numărul falimentelor scade. România e printre cele patru care merg pe contrasens
După doi ani de scăderi, Bulgaria a raportat din nou o creștere a falimentelor comerciale în 2025, numărul acestora ajungând la 830 de cazuri, comparativ cu 719 cu un an înainte. Aceasta reprezintă o creștere de aproape 16% pe an.
Sectoare precum comerțul, turismul și cel al ospitalității au fost cele mai afectate, cu aproximativ 3.200 de angajați afectați de falimente, conform celei mai recente analize a asociației de protecție a creditorilor Creditreform.
Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de faliment, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complicate, subliniază organizația.
Într-un context regional mai larg, nu s-a înregistrat o creștere generală a falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025. Dimpotrivă, numărul de cazuri a scăzut cu 7,1%, ajungând la 36.939, comparativ cu 39.746 în 2024, cu niveluri apropiate de cele din 2020.
O scădere a falimentelor a fost raportată în opt din cele douăsprezece țări studiate, scăderea variind de la 19,4% în Croația la 0,6% în Polonia.
O creștere a fost înregistrată doar în patru țări – pe lângă Bulgaria, și în România, Slovenia și Republica Cehă, cea mai puternică creștere fiind raportată în Bulgaria (15,9%) și Republica Cehă (11,5%).
Analiza arată că sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din falimente, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor crește de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, cu diferențe regionale semnificative.
Europa de Vest a înregistrat în 2025 cel mai mare număr de falimente corporative din ultimele peste două decenii. Analiza arată că numărul a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 cu un an mai devreme.
„Criza nu este doar de conjuctură, ci și structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice provoacă greutăți companiile europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform.
Potrivit lui Gerhard Weinhofer de la Creditreform Austria, nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja nivelul de după criza financiară din 2008-2009 și, după o creștere puternică în 2023 și 2024, dinamica începe să încetinească, dar tendința pentru 2026 rămâne incertă, existând posibilitatea unei noi creșteri.
Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat un declin.
Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv hoteluri și restaurante (3%). În construcții, numărul falimentelor a rămas aproape neschimbat.
În Statele Unite, numărul falimentelor corporative a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani în 2025 – 31.810 cazuri, ceea ce reprezintă o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile de creditare mai stricte drept principalii factori care împiedică redresarea
companiilor cu probleme.
hotnews.ro
