Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Uniunea Europeană a amendat Gucci și alte două branduri de lux pentru fixarea prețurilor

Uniunea Europeană a amendat Gucci și alte două branduri de lux pentru fixarea prețurilor

Gucci, precum și brandurile de lux Chloé și Loewe, au fost amendate cu un total de 157 de milioane de euro de către autoritatea antitrust a Uniunii Europene pentru că au fixat prețurile de revânzare ale partenerilor lor de retail, relatează Reuters.

Gucci, brand deținut de grupul Kering, a fost sancționată cu 119,7 milioane de euro, Chloé cu 19,7 milioane de euro, iar Loewe cu 18 milioane de euro, într-un semnal care evidențiază atenția tot mai mare a autorităților europene de reglementare asupra grupurilor de lux.

 

„Cele trei case de modă au interferat cu strategiile comerciale ale distribuitorilor lor, impunându-le restricții precum interdicția de a se abate de la prețurile de vânzare recomandate, stabilirea unor rate maxime de discount și perioade specifice pentru reduceri”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat publicat marți.

Ce au spus reprezentanții celor 3 branduri de lux amendate

Kering a precizat că ancheta UE a fost închisă în urma unei proceduri de cooperare cu Gucci, iar impactul financiar al amenzii a fost deja prevăzut în rezultatele grupului pe primul semestru din 2025.

Loewe, parte a grupului LVMH, a confirmat de asemenea încheierea acordului cu UE și a promis că va opera „în strictă conformitate cu legislația antitrust”. LVMH urmează să publice ulterior rezultatele vânzărilor pentru trimestrul al treilea al anului.

 

Grupul Richemont, care deține Chloé, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii privind amenda impusă de UE.

Potrivit Comisiei Europene, aceste practici au privat comercianții de independența în stabilirea prețurilor și au redus concurența, protejând totodată canalele proprii de vânzare ale mărcilor împotriva competiției din partea retailerilor.

Branduri precum Armani, Dior, Loro Piana și, recent, Tod’s s-au confruntat și ele cu presiuni din partea autorităților italiene din cauza acuzațiilor de abuz asupra lucrătorilor din lanțurile lor de aprovizionare.

 

Breșe recente de securitate care au compromis datele clienților în unele companii au adăugat noi probleme de reglementare pentru sectorul de lux.

Noutați dupa tema