Noutaţi

Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

De ce vă mint politicienii atunci când vine vorba despre comerțul internațional?

De ce vă mint politicienii atunci când vine vorba despre comerțul internațional?

De multe ori, politicienii manipulează adevărul despre comerțul internațional sau despre tarifele vamale pentru avantaje politice sau pentru a simplifica narativele complexe pe care publicul le găsește dificile.

El explică că orice fel de tranzacție are câștigători și pierzători, neputând fi vorba de situații de win-win. „Dacă eu mă prezint pentru un loc de muncă la McDonald’s și îl obțin, înseamnă că o mulțime de oameni nu l-au obținut. Și ei sunt cei care pierd. Piața muncii are pierderi, la fel cum și comerțul are pierderi”, explică autorul, Dmitry Guzminsky

Guzminsky, fost negociator comercial și diplomat australian, care locuiește acum în Geneva, unde este director executiv al Geneva Trade Platform și fondator al Consultancy Explained Trade a scris o carte pe această temă: „De ce mint politicienii despre comerț și ce trebuie să știți despre asta”.

În relația cu SUA de pildă, India are 18.000 de tipuri de taxe vamale. Președintele Trump a ales vreo 3-4 dintre ele pe care le-a scos în față, scrie autorul. Realitatea este însă mult mai stufoasă, arată Guzminsky.

„Complexitatea acordurilor comerciale descurajează explicațiile simple, iar politicienii sunt stimulați să treacă sub tăcere detaliile (sau, dacă vreți, ‘să mintă’), fie pentru că e complicat, fie ca să-și mascheze propria lipsă de înțelegere, fie să marcheze rapid victorii vizibile, știind că demontarea declarațiilor lor va fi anevoioasă („dacă explici pierzi”).

Strategiile electorale, presiunea instituțională și percepția alegătorilor contribuie la această distorsionare”, scrie Guzminsky

Disonanța dintre retorica politică și realitatea economică are și ea un rol, spune negociatorul într-un interviu: „De multe ori, politicienii exploatează povestiri simpliste pentru a convinge alegătorii, prezentând comerțul fie ca pe un panaceu, fie ca pe o amenințare, fără să recunoască nuanțele complexe ale schimburilor internaționale.”

El mai spune că nici presa nu ajută foarte mult, preferând să amplifice miturile decât să facă analize detaliate.

Un exemplu dat în carte și reluat de autor în interviuri este retorica folosită de președintele SUA: „Tarifele pe care le impunem vor fi bani plătiți de străini, iar asta va crea locuri de muncă la noi.” Autorul subliniază că acest mesaj oferă iluzia că măsurile nu au niciun cost intern, ceea ce este fals.

Mai este menționat modul în care politicienii vorbesc despre acordurile comerciale, afirmând că „acest tratat va salva mii de locuri de muncă” sau va elimina toate dezavantajele, făcând promisiuni fără riscuri și exagerând beneficiile, deși, în realitate, impactul este mereu complex și cu efecte inegale asupra diferitelor grupuri sociale.

„Cresc tarifele vamale și singurele pe care le voi afecta, și vedeți cum președintele Trump spune asta tot timpul, ar spune: ascultați, aceștia vor fi bani pe care străinii ni-i vor plăti, în timp ce, în același timp, creăm locuri de muncă în America. Deci se creează iluzia că nu face o alegere între diferite interese din interiorul Americii.

Că, dacă există câștigători și perdanți, toți perdanții sunt în străinătate. Nici acest lucru nu este niciodată valabil în niciun fel de politică, dar cu siguranță nu în politica comercială. În final, consumatorul plătește. Nu străinii, nu Trezoreria SUA”, conchide fostul diplomat.

hotnews.ro

Noutați dupa tema