Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Confruntată cu un val de populism, a patra economie a lumii va face vizele mai greu de obținut pentru oamenii de afaceri străini

Confruntată cu un val de populism, a patra economie a lumii va face vizele mai greu de obținut pentru oamenii de afaceri străini

Oamenii de afaceri din străinătate care doresc să înființeze o companie în Japonia, țara cu a patra cea mai puternică economie din lume, vor avea de acoperit o creștere de șase ori a capitalului minim necesar, până la 30 de milioane de yeni (204.000 de dolari), și vor trebui să angajeze cu normă întreagă cel puțin o persoană în țara insulară, arată un document ministerial publicat marți și consultat de agenția Reuters.

Regulile mai stricte vin după ce alegerile din iulie pentru Camera Superioară a parlamentului, în care un partid de opoziție populist, cu orientare anti-imigrație a câștigat sprijin și coaliția aflată la guvernare și-a pierdut majoritatea.

În proiectul său, ministerul justiției a precizat că va supune propunerile consultării publice până pe 24 septembrie, înainte de adoptarea modificărilor în octombrie.

Așa-numita „viză pentru afaceri și management” le permite cetățenilor străini să înființeze și să conducă o afacere în Japonia, oferind șederi de lungă durată de până la cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire, și permițând includerea familiei.

Anterior, aceasta impunea fie o investiție de capital de 5 milioane de yeni, fie angajarea a doi salariați cu normă întreagă, în baza unui plan de afaceri viabil.

Inițial concepută pentru atragerea antreprenorilor și consolidarea competitivității internaționale a Japoniei, viza le oferea deținătorilor posibilitatea de a solicita rezidența permanentă după 10 ani, cu condiția de a avea cel puțin cinci ani de viză de muncă calificată.

Aproximativ 41.600 de persoane dețineau un astfel de tip de viză la finalul lui 2024, în creștere cu 11% față de anul precedent, cetățenii chinezi reprezentând mai mult de jumătate, potrivit datelor din domeniul imigrației.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale pentru anul 2025, PIB-ul Japoniei se ridică la 4,02 trilioane de dolari, în spatele doar a Germaniei (4,6 trilioane), Chinei (18,7 trilioane) și SUA (29,1 trilioane).

hotnews.ro

Noutați dupa tema