Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România- țara care se depopulează cu cea mai mare viteză din UE. Câți locuitori am pierdut în ultimii 20 de ani

România- țara care se depopulează cu cea mai mare viteză din UE. Câți locuitori am pierdut în ultimii 20 de ani

România e în fruntea clasamentului depopulării statelor europene, țara noastră pierzând în ultimii 20 de ani circa 2,5 milioane de locuitori, arată datele Eurostat. Suntem urmați la mare distanță de Polonia (−1,6 milioane) și Bulgaria (−1,3 milioane), potrivit biroului de statistică al UE.
În termeni relativi (scăderea populației raportată la numărul de locuitori ai țării), cele mai mari scăderi relative au fost observate în Letonia (−18%), Bulgaria (−17%), Lituania (−15%) și România (−11%).

De asemenea, România (de la 95 la 81 locuitori/km2) și Bulgaria (70-59 locuitori/km2) au înregistrat cele mai mari scăderi ale densității populației în ultimii 20 de ani.

„Populația României ar urma să scadă până în anul 2050 cu aproape 3 milioane locuitori – în proporție de 77% prin scădere naturală și 23% prin migrație netă negativă. Iar aceasta este una dintre variantele optimiste, pentru că lucrurile ar putea sta mult mai rău”, scrie în Contributors.ro, profesorul Vasile Ghețău.

Vestea și mai proastă: după anul 2030 începe un declin veriginos al populației în vârstă de 20-64 ani.

Raportul din iulie al Diviziei pentru Populație a Națiunilor Unite aduce 5 avertismente cu care ne vom confrunta în viitorul foarte apropiat.

Vom fi 17,9 milioane în 2034, cu puțin mai mulți decât eram în 1956
România este una dintre țările cele mai puternic afectate, atunci când vine vorba despre tranziția demografică către o populație mai în vârstă. Înțelegerea acestui fenomen social nu este doar o chestiune de cifre și statistici, ci este o privire asupra viitorului unei națiuni.

Structura de vârstă a populației României a cunoscut o schimbare dramatică în ultimele decenii, o transformare semnificativă, dar care în lipsa unor politici pro-nataliste va continua din păcate.
Rata natalității din țară scade, iar speranța de viață a continuat să crească. Proporția populației în vârstă de 65 de ani și mai mult a crescut, anunțând provocări sociale, economice și de sănătate semnificative pentru anii următori.

Am pierdut un milion de locuitori, vom mai pierde unul
De la recensământul din 2011 și până la cel din 2021 România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, a spus președintele INS Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată la HotNews.ro. Tudorel Andrei a mai vorbit despre îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani (cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor).

România va avea însă una dintre cele mai accentuate scăderi ale populației și pe termen lung. Dacă ne uităm la fiecare 10 ani, România cam pierde 1.000.000 de locuitori, explica la o conferință de specialitate Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal.

Suntem printre țările europene care vor înregistra cel mai puternic declin demografic, a mai adăugat Dumitru.

„Partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor care ies din zona asta de 15-64 de ani și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”, consideră economistul român.

hotnews.ro

Noutați dupa tema