Mesajul ministrului Finanțelor după ultima decizie de rating a S&P
România își menține ratingul de țară în categoria recomandată investițiilor – un nou semnal de încredere, dar pe care îl tratǎm cu precauție, din partea piețelor internaționale, este mesajul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după noua decizie de rating a S&P. Mesajul ministrului
Este o recunoaștere clară a direcției responsabile asumate în materie de consolidare fiscală. Chiar dacă perspectiva S&P rămâne negativă, evaluarea agenției arată că măsurile luate deja – inclusiv corecțiile de cheltuieli și ajustările fiscale – încep să restabilească încrederea în capacitatea României de a-și controla finanțele publice. Principalele date din analiza S&P: Deficit bugetar estimat în scădere: de la nivelul record de 9,3% în 2024, la 6,4% în 2026. Practic, efectul vizat prin adoptarea pachetului. Reamintesc cǎ România trebuie sǎ ajungǎ la 3% deficit, media recomandatǎ UE. Impactul primului pachet de reforme: 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026. România NU va avea recesiune în 2025, deși agenția evalueazǎ un risc de încetinire economică, prognozând o creștere PIB de +0,3%. Practic, o creștere mai modestǎ, dar în continuare creștere.
Inflație estimată la circa 9% în perioada următoare, în linie cu previziunile noastre, în contextul mǎsurilor fiscale din primul pachet. Totodatǎ, S&P subliniazǎ că măsurile fiscale adoptate de noul guvern reprezintă „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008”. Este un semnal important că piețele internaționale recunosc eforturile de stabilizare și reformă fiscală ale actualului executiv. Evaluarea S&P validează faptul că disciplina bugetară este nu doar necesară, ci și posibilă. De aceea, este esențial să ducem la capăt și următoarele pachete de reformă, pentru a corecta dezechilibrele și pentru a putea accelera economia româneascǎ la adevǎratul sǎu potențial, începând din 2027. În perioada următoare, continuǎm dialogul cu investitorii internaționali și partenerii europeni, pentru a menține România într-o zonă sigură de finanțare și a valorifica fondurile europene disponibile – peste 44 mld. EUR până în 2027. Am toatǎ încrederea cǎ efectele benefice se vor simți curând foarte concret, pentru toți. Agenția de evaluare financiară S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală, menținând totodată o perspectivă negativă și după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan. Agenția apreciază primele măsuri luate de noul Guvern - pe care le califică drept cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 - dar vede riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliției, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației - VEZI MAI JOS ÎN DETALIU Calificativul "BBB-" este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk. Decizia este luată după ce, în urmă cu zece zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P)
De ce este important: România, conform tuturor marilor agenții, Fitch, Moody's și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor, deasupra categoriei junk. Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit recent și cu reprezentanții agenției internaționale de rating Fitch, în timp ce în urma adoptării de către Guvern a primelor măsuri fiscale în vederea reducerii deficitului, autoritățile susțin că România a redus riscul retrogradării ratingului. De asemenea interesant Profit.ro a relatat, totodată, că în timp ce România încearcă să evite categoria junk, agențiile Fitch și S&P au îmbunătățit ratingul Bulgariei, în perspectiva aderării țării vecine la moneda euro. La începutul anului, agenția a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă și a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar față de cele două analize considerate obișnuite în cursul unui an pentru emitenții suverani, în primăvara și în toamna anului 2024. Analiza și decizia S&P au venit atunci cu numai câteva zile înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2025, astfel că nu era clar dacă agenția de rating a ținut cont și de reducerea suplimentară a cheltuielilor anunțată de către autorități pentru bugetul acestui an. Acum, S&P anunță că a confirmat ratingurile „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală, acordate României, menținând o perspectivă negativă, menționând în continuare riscurile continue la adresa finanțelor publice în pofida măsurilor de consolidare fiscală anunțate de noul guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Este arătat că noul Guvern, care a preluat mandatul după alegerea lui Nicoșur Dan ca președinte, la mijlocul lunii mai, a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026, preconizându-se că aceste măsuri vor reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024. S&P menționează că această corecție fiscală are loc pe fondul unor provocări economice semnificative. Pe acest fond, Agenția și-a redus proiecțiile de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, reflectând impactul măsurilor de consolidare asupra unei economii deja în încetinire. Este însă arătat că inflația rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est și se așteaptă să crească la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori. Acest lucru reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României, care probabil va menține politica monetară actuală în ciuda încetinirii economice. Deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028, deși se așteaptă ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre. Agenda de corecție și reformă fiscală a noului guvern ar trebui să contribuie la deblocarea a aproximativ 44 de miliarde de euro din fondurile UE, reprezentând peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025, ceea ce va sprijini creșterea economică și va ajuta la finanțarea deficitelor externe. În ciuda reducerii deficitelor globale, se preconizează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, cheltuielile cu dobânzile fiind estimate la o medie de 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028.
"Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate", argumentează agenția. Mesajul S&P Scenariu negativ Am putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptările noastre. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale Guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică slabă le împiedică eficacitatea. De asemenea, am putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ dincolo de ipotezele noastre actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de consolidare fiscală mare și persistent al țării se deteriorează. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă corecția fiscală a României nu reduce deficitele de consolidare fiscală sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ. Scenariu pozitiv Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. Justificare Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte la mijlocul lunii mai, urmată de formarea unui nou guvern sub prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan, a pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică și de politici în România. Guvernul se bazează pe o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să legifereze un set de măsuri de consolidare fiscală. Impactul fiscal total al măsurilor este de 1,1% din PIB în 2025 și de un procent considerabil de 3,5% din PIB în 2026, împărțit relativ egal între măsurile legate de venituri și cheltuieli.
În opinia noastră - și având în vedere efectele secundare asupra economiei - acest lucru va contribui la reducerea deficitelor la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, care a fost cel mai ridicat nivel din 2009. De asemenea, înțelegem că Guvernul intenționează să adopte măsuri suplimentare sub forma a două pachete de reformă suplimentare în următoarele luni, ceea ce ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât inițiativele deja legiferate. Corecția fiscală - precum și eforturile de reformă mai stricte, în conformitate cu Planul de redresare și reziliență (RRP) al țării - vor contribui la accelerarea fluxului de fonduri UE către România, în opinia noastră. În general, România are încă dreptul la aproape 18 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025, din cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF) până în 2026, precum și la peste 26 de miliarde de euro, sau peste 7% din PIB, în cadrul cadrului financiar multianual 2021-2027 al UE. Aceste fonduri vor sprijini creșterea economică și vor contribui la finanțarea deficitelor externe în următorii ani. Previziunile noastre de bază, care stau la baza confirmării ratingurilor noastre „BBB-” pentru România, includ menținerea de către guvern a unui deficit semnificativ al țării. Acestea fiind spuse, observăm riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă. Corecția fiscală are loc pe fondul mai multor provocări economice: Creșterea a încetinit considerabil față de anul trecut, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce ne-a determinat să reducem proiecțiile noastre de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026. Deficitele bugetare ale României vor rămâne mari și ne așteptăm la o înăsprire fiscală. Inflația rămâne printre cele mai ridicate din regiunea Europei Centrale și de Est și ne așteptăm ca creșterea prețurilor la energie electrică și măsurile fiscale, inclusiv o majorare a cotelor taxei pe valoarea adăugată (TVA), să împingă inflația spre 9% în următoarele luni. Nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în ciuda încetinirii economiei. Profil instituțional și economic: Implementarea unei corecții fiscale ambițioase pe fondul unei economii în scădere rămâne o provocare cheie pentru noul guvern al României. Noul guvern sub conducerea prim-ministrului Bolojan a legiferat rapid un set de măsuri de consolidare, cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008. Măsurile fiscale propuse vor reduce deficitele, dar vor contribui probabil și la încetinirea economiei.
În mod pozitiv, agenda de corecție fiscală și reformă a noului guvern va ajuta la deblocarea fondurilor UE. Alegerile prelungite din România s-au încheiat acum. „Super-anul electoral 2024” din România a cuprins alegeri locale, europene, prezidențiale și parlamentare și s-a încheiat cu anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României, pe baza unor percepții de interferență din partea unor surse străine. Decizia a contribuit la un mediu politic controversat, cu mai multe proteste având loc după decizia instanței. Alegerile prezidențiale au fost reluate la începutul până la mijlocul lunii mai și au dus la victoria candidatului independent Nicoșur Dan asupra candidatului anti-sistem George Simion. Între timp, guvernul anterior, condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu, demisionase după ce candidatul său la președinție nu a reușit să ajungă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. După o scurtă perioadă de interimare, Ilie-Gavril Bolojan a fost numit în funcția de prim-ministru. Prim-ministrul Bolojan pare să aibă un mandat puternic pentru agenda sa de reformă și corecția fiscală, susținută de președinte și de o mare majoritate parlamentară, dar ne așteptăm la riscuri politice persistente legate de implementarea acesteia. Actualul guvern este format din patru partide: Partidul Social Democrat (PSD); Partidul Național Liberal (PNL); Uniunea Salvați România (USR), partid pro-reformist; și Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Un grup de delegați independenți este, de asemenea, important; împreună, aceștia dețin aproape două treimi din locurile parlamentare. Cu toate acestea, ne așteptăm ca implementarea mai multor elemente de reformă, precum și agenda strictă de consolidare, să testeze coeziunea coaliției guvernamentale în următorii doi ani. În plus, observăm că mandatul prim-ministrului Bolojan va înceta la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD (prin care acesta este obligat să își transfere funcția către un partener de coaliție). Acest lucru umbrește perspectivele agendei de reformă și ale politicii fiscale după 2026, în special înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.
https://www.profit.ro/stiri/economie/mesajul-ministrului-finantelor-dupa-ultima-decizie-de-rating-a-s-p-22108453
