
De ce sunt vecinii Chinei îngrijorați de „proiectul secolului” dezvăluit de Beijing în materie de infrastructură
China a demarat lucrările la ceea ce afirmă că va fi cel mai mare proiect hidroenergetic din lume, o investiție pe care o estimează la 170 de miliarde de dolari, capabilă să genereze anual suficientă electricitate pentru a alimenta Marea Britanie. Însă țările învecinate au rezerve față de megaproiect, arată agenția Reuters.
Proiectul eclipsează impunătorul Baraj al celor Trei Defileuri, în prezent cel mai mare din lume, iar acțiunile companiilor chineze din domeniul construcțiilor și ingineriei au crescut brusc după ce premierul Li Qiang a dezvăluit duminică începerea lucrărilor.
Li a descris proiectul hidroenergetic ca fiind „proiectul secolului” și a afirmat că „trebuie acordată o atenție specială conservării ecologice pentru a preveni deteriorarea mediului”
Pentru Beijing, proiectul promite energie curată, locuri de muncă și un impuls de stimulare economică într-o economie aflată în încetinire. Pentru vecinii din aval, el reaprinde vechi anxietăți legate de securitatea apei: râul Yarlung Zangbo devine Brahmaputra în India și Bangladesh și este o sursă vitală de apă pentru milioane de oameni.
Planul Chinei implică ridicarea a cinci baraje de-a lungul unei porțiuni de 50 km, unde râul coboară 2.000 de metri de pe Platoul Tibetan. Primele generatoare de energie sunt așteptate să intre în funcțiune la începutul sau mijlocul anilor 2030, dar dincolo de această estimare și de prețul colosal, China a publicat foarte puține informații despre modul în care intenționează să construiască proiectul.
Această lipsă de informații amplifică temerile legate de securitatea apei în India și Bangladesh, care depind de râul Brahmaputra pentru irigații, hidroenergie și apă potabilă.
Megaproiectul Chinei provoacă îngrijorări în cea mai populată țară din lume
Guvernatorul statului indian Arunachal Pradesh, care se învecinează cu China, a declarat la începutul acestui an că barajul ar putea seca până la 80% din cursul râului care trece prin statul indian, în timp ce ar putea inunda zonele din aval, precum statul Assam.
Pe lângă apă, barajul va însemna și un flux mai mic de sedimente în aval, potrivit profesorului Michael Steckler de la Universitatea Columbia. Aceste sedimente transportă nutrienți esențiali pentru agricultură în zonele de luncă aflate în aval.
India și China s-au confruntat într-un război de graniță în această regiune în anii 1960, iar lipsa de transparență a Beijingului a alimentat speculații că ar putea folosi barajul pentru a tăia accesul la apă într-un viitor conflict, consideră Sayanangshu Modak, un expert de la Universitatea din Arizona în relațiile hidrografice dintre India și China.
China a respins deja orice îngrijorări
„Construcția proiectului hidroenergetic de pe Yarlung Zangbo este o chestiune ce ține de suveranitatea Chinei”, a declarat marți Ministerul chinez de Externe, el adăugând că barajul va furniza energie curată și va preveni inundațiile.
„China a purtat, de asemenea, comunicări necesare cu țările din aval cu privire la informațiile hidrologice, controlul inundațiilor și cooperarea în reducerea riscurilor de dezastru legate de proiectul de pe Yarlung Zangbo”, a precizat ministerul.
Expertul Modak de la Universitatea Arizona consideră totuși că impactul barajului asupra fluxurilor din aval a fost exagerat. El atrage atenția că cea mai mare parte a apei care intră în Brahmaputra provine din ploile musonice de la sud de Himalaya, nu din China.
Potrivit acestuia, planurile Chinei vizează un proiect hidroenergetic de tip „run-of-the-river” (cu debit natural), ceea ce înseamnă că apa va curge în mod normal pe cursul obișnuit al râului Brahmaputra.
India însăși a propus două baraje pe râul Siang, un alt nume al său pentru Yarlung Zangbo. Unul dintre acestea, un proiect de 11,5 gigawați în Arunachal Pradesh, ar deveni cel mai mare din India dacă va fi realizat.
Modak susține că aceste proiecte au fost propuse în parte pentru a consolida revendicările Indiei asupra râului și pentru a-și întări poziția în cazul în care China ar încerca vreodată să devieze apa.
„Dacă India poate demonstra că utilizează deja apele, atunci China nu le poate devia unilateral”, a spus el.
Controversele nu sunt noi
Disputele privind barajele și securitatea apei nu sunt o noutate. Pakistanul a acuzat India că a „militarizat” sursele comune de apă din regiunea disputată Kashmir, după ce New Delhi și-a suspendat participarea la Tratatul Apei Indus, care reglementează împărțirea apelor între cele două țări.
În Egipt, un politician de rang înalt a fost surprins pe cameră propunând bombardarea unui baraj controversat pe Nil planificat de Etiopia, într-o dispută de lungă durată legată de proiect.
Barajul din China va fi construit într-o zonă seismică, predispusă și la alunecări de teren, inundații provocate de lacuri glaciare și furtuni. O avalanșă de proiecte hidroenergetice în zonă a stârnit îngrijorări din partea experților cu privire la siguranță, după un cutremur devastator care a avut loc în Tibet la începutul acestui an.
Un proiect hidroenergetic mult mai mic, aflat pe un afluent apropiat, a fost limitat la perioade de construcție de doar patru luni pe an din cauza iernilor aspre și provocărilor cu care se confruntă inginerii când lucrează în zonele de altitudine mare.
hotnews.ro