Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

China începe construcția celui mai mare baraj din lume. Anunțul stârnește îngrijorare în statele vecine

China începe construcția celui mai mare baraj din lume. Anunțul stârnește îngrijorare în statele vecine

Autoritățile chineze au început construcția a ceea ce va fi cel mai mare baraj hidroelectric din lume, pe teritoriul tibetan, un proiect care a stârnit îngrijorări în India și Bangladesh.
Premierul chinez Li Qiang a participat, sâmbătă, la o ceremonie care a marcat începerea construcției pe râul Yarlung Tsangpo, potrivit presei locale.

Râul traversează platoul tibetan, precum și mai multe națiuni din Asia de Sud. Proiectul a atras critici din cauza potențialului impact asupra a milioane de locuitori din India și Bangladesh care trăiesc în aval, precum și asupra mediului înconjurător și a tibetanilor locali.

Beijingul a declarat, însă, că dezvoltarea va pune accent pe protecția ecologică și va stimula prosperitatea locală.
La finalizare, proiectul în valoare de 12 miliarde de yuani (1,67 miliarde de dolari) – cunoscut și sub numele de Stația Hidroelectrică Motuo – va depăși ca mărime barajul Trei Defilee, va fi cel mai mare din lume, și ar putea genera de trei ori mai multă energie.
Experți și oficiali au exprimat îngrijorări că noul baraj ar putea oferi Chinei posibilitatea de a controla sau devia râul transfrontalier Yarlung Tsangpo, care curge spre sud în statele indiene Arunachal Pradesh și Assam, precum și în Bangladesh, unde alimentează râurile Siang, Brahmaputra și Jamuna.

Un raport din 2020 publicat de Institutul Lowy, un think tank din Australia, a notat că „controlul asupra acestor râuri [de pe Platoul Tibetan] oferă Chinei practic o pârghie asupra economiei Indiei”.
Într-un interviu acordat luna aceasta agenției de presă PTI, ministrul-șef al statului Arunachal Pradesh, Pema Khandu, și-a exprimat temerea că râurile Siang și Brahmaputra ar putea „seca considerabil” după finalizarea barajului.

El a adăugat că acesta „reprezintă o amenințare existențială pentru triburile și mijloacele noastre de trai. Este o situație destul de gravă, deoarece China ar putea chiar să folosească acest lucru ca un fel de 'bombă cu apă'”.

„Să presupunem că barajul este construit și ei eliberează brusc apa – întregul bazin Siang ar fi distrus”, a spus el. „În special tribul Adi și alte grupuri similare... și-ar vedea toate proprietățile, terenurile și, mai ales, viețile omenești, afectate în mod devastator.”

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema