Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Costul vieții: care sunt cele mai ieftine și mai scumpe țări din Europa?

Costul vieții: care sunt cele mai ieftine și mai scumpe țări din Europa?

Prețurile variază foarte mult în Europa. Există chiar diferențe semnificative între țările vecine, cum ar fi Austria și Ungaria sau Germania și Polonia.

Dar cum putem compara cel mai bine prețurile în Europa? Și care sunt cele mai scumpe și mai ieftine țări de pe continent?

Indicii nivelului prețurilor sunt o modalitate bună de a ne ajuta să înțelegem cât de scumpe sau ieftine sunt bunurile și serviciile în fiecare țară. Aceștia compară nivelurile prețurilor naționale cu media UE și sunt calculați folosind paritățile puterii de cumpărare (PPC), scrie Euronews Italia.

Potrivit Eurostat, PPC acționează ca o monedă comună artificială, deoarece arată cât pot cumpăra oamenii din diferite țări cu aceeași sumă de bani.

Cum se compară prețurile între țări?
Există mai mulți indici ai nivelului prețurilor care compară costul diferitelor bunuri și servicii, cum ar fi alimente, băuturi, îmbrăcăminte, hoteluri și multe altele. Pe lângă acești indici individuali sau de grup, există doi indicatori principali care arată nivelul „general” al prețurilor pentru bunurile și serviciile de consum:
Unul este consumul individual real (CIA), care măsoară toate bunurile și serviciile consumate efectiv de gospodării. Acesta include bunurile de consum și serviciile achiziționate direct de gospodării, precum și serviciile furnizate de instituțiile non-profit. Indicatorul include, de asemenea, serviciile furnizate de guvern pentru consumul individual, cum ar fi serviciile de sănătate și educație.

Un alt indicator sunt cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor (CFA), care studiază cheltuielile totale pentru bunurile și serviciile individuale ale gospodăriilor rezidente.

Cu alte cuvinte, AIC analizează ceea ce utilizează gospodăriile, inclusiv serviciile pentru care nu plătesc direct, iar HFCE arată pe ce cheltuiesc acestea.

Eurostat notează că AIC este utilizat deseori în comparațiile internaționale, deoarece surprinde mai mult decât conceptul mai restrâns de consum al gospodăriilor.

Datele primite sunt următoarele:

Elveția este de 3,9 ori mai scumpă decât Turcia

În 2024, din 36 de țări, Elveția era cea mai scumpă, cu prețuri la 184% din media UE, cu 84% mai mari decât media.

Turcia era cea mai ieftină, cu prețuri la 47% din media UE, ceea ce înseamnă că sunt cu 53% mai mici decât media UE.

Prin urmare, Elveția este de 3,9 ori mai scumpă decât Turcia, ceea ce dezvăluie contrastul puternic dintre nivelurile prețurilor din Europa.

Cele mai ieftine și mai scumpe țări: Bulgaria vs. Luxemburg
În UE, Luxemburg este cea mai scumpă țară, cu prețuri cu 51% mai mari decât media UE.
Bulgaria și România sunt cele mai ieftine membre, cu prețuri la 57% din media UE.

Acest lucru înseamnă că Luxemburgul este de aproximativ 2,7 ori mai scump decât Bulgaria și România, o diferență semnificativă, însă mai mică decât diferența dintre Elveția și Turcia.

Zece țări din UE au prețuri peste media europeană. Danemarca (143%) și Irlanda (141%) urmează Luxemburgului ca fiind cele mai scumpe.

Printre cele mai mari patru economii ale UE, Germania (109%) și Franța (108%) sunt ușor peste medie, în timp ce Italia (98%) și Spania (91%) sunt sub medie.

Diferențe între Europa de Est și cea de Vest
Țările din Europa de Vest și de Nord tind să aibă niveluri ridicate ale prețurilor. Elveția, Islanda, Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Norvegia și Finlanda au toate prețuri semnificativ mai mari decât media. Acestea sunt, în general, țări cu venituri mari, cu monede puternice și costuri ale vieții mai mari.

România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și statele baltice – Letonia, Lituania și Estonia – sunt în schimb toate sub media UE. Aceste regiuni au, în general, costuri mai mici ale forței de muncă.

Nivelurile prețurilor sunt mai mici şi în țările candidate la UE, cum ar fu Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Serbia și Bosnia și Herțegovina.

De ce sunt țările AELS atât de scumpe?
Două țări din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Elveția și Islanda – s-au clasat pe primul și al doilea loc în 2024, Norvegia fiind pe locul șase.

Într-o analiză din 2018, bazată pe datele din 2017, Lars Svennebye de la Oficiul de Statistică al AELS a explicat că productivitatea ridicată a muncii și salariile mari asociate sunt factorii cheie din spatele nivelurilor ridicate ale prețurilor în țările AELS.
Veniturile nu sunt incluse în comparațiile de prețuri

Veniturile individuale sau familiale nu sunt incluse în comparațiile de nivel de preț. „Aceste cifre reprezintă o comparație pură a prețurilor bunurilor și serviciilor. Nu iau în considerare nivelul salariilor, sau alte măsuri ale venitului personal”, a declarat Lars Svennebye pentru Euronews Business.

Clasamentul prețurilor variază între categorii
Nivelurile prețurilor variază semnificativ între categorii. De exemplu, nivelul prețurilor la alcool și tutun în UE a fost de aproape trei ori mai mare în Irlanda (205%), cea mai scumpă țară, decât în Bulgaria (69%), cea mai ieftină.

Restaurantele și hotelurile au prezentat a doua cea mai mare diferență. Danemarca a înregistrat cele mai mari prețuri, la 148% din media UE, în timp ce Bulgaria a înregistrat din nou cele mai mici prețuri, la 53%.(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)

hotnews.ro

Noutați dupa tema