Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Rusia vrea să-și vândă din participaţia deţinută la o centrală nucleară din Turcia

Rusia vrea să-și vândă din participaţia deţinută la o centrală nucleară din Turcia

Grupul Rosatom Corp., companie controlată de statul rus, poartă discuţii pentru a vinde o participaţie de 49% pe care o deţine la o centrală nucleară în valoare de 25 de miliarde de dolari și pe care o construieşte în Turcia, transmite Bloomberg.

Prima centrală nucleară din Turcia, o facilitate de 4.800 de megawaţi, este construită de grupul rusesc Rosatom la Akkuyu, pe coasta Mării Mediterane, amintește Agerpres.

În prezent, se poartă discuţii cu investitori turci şi străini, a declarat marţi Anton Dedusenko, preşedintele Consiliului de Administraţie al subsidiarei Rosatom, responsabilă pentru centrala de la Akkuyu.

„Cu cât ne apropiem de debutul producţiei la electricitate la prima unitate, cu atât vin mai mulţi investitori”, a spus Anton Dedusenko într-un interviu acordat Bloomberg, cu ocazia Nuclear Power Plants Expo & Summit de la Istanbul.

O tentativă anterioară de a vinde o participaţie a eşuat în 2018, când un consorţiu de firme turceşti (Cengiz Holding AS, Kolin Insaat Turizm Sanayi ve Ticaret AS şi Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret AS) s-a retras din negocieri, citând incapacitatea de a cădea de acord asupra termenilor comerciali.

Un proiect afectat de întârzieri şi probleme financiare
Prima unitate a centralei de la Akkuyu a ajuns în prezent în faza testelor şi este aşteptată să înceapă să producă electricitate în 2026, a spus Dedusenko.

„Sunt încrezător că până la finele anului vom avea sistemele necesare pentru a putea introduce electricitate în reţea”, a adăugat el.
Proiectul centralei nucleare de la Akkuyu a fost afectat de întârzieri şi probleme financiare pentru că băncile străine se tem să nu fie expuse la sancţiuni americane, ceea ce forţează Turcia şi Rusia să caute modalităţi alternative pentru a plăti pentru lucrările de construcţie, inclusiv un swap cu gaze naturale.

„Sunt mai multe modalităţi prin care puteam livra bani aici. Putem livra ruble ruseşti sau lire turceşti”, a menţionat Dedusenko.

Planurile Turciei vizează construirea unor capacităţi nucleare de peste 20 de gigawaţi până în 2050. Pe lângă centrala de la Akkuyu, a doua centrală este planificată să fie construită pe coasta Mării Negre, în regiunea Sinope, iar o a treia centrală nucleară ar urma să fie ridicată în regiunea Tracia din nord-vestul Turciei.

hotnews.ro

Noutați dupa tema