Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România rămâne la coada statelor UE în privința capacității statului de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor, arată un raport

România rămâne la coada statelor UE în privința capacității statului de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor, arată un raport

România și-a îmbunătățit în 2024 scorul care măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială, fiind plasată pe locul 45 mondial, sub restul statelor UE, arată cea mai recentă ediție a Indicelui de Progres Social, măsurat în 170 de state ale lumii de către organizația non-profit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. Progresul social este definit drept capacitatea unui stat de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor și de a facilita creșterea calității vieții.

România a urcat o poziție în clasament (față de locul 46 în 2023), dar înregistrează scăderi atât la categoria nevoilor de bază (locul 49, față de 46 anterior), cât și la bunăstare (locul 61, față de 49).

Analizând indicatorii cuprinși sub aceste trei capitole, țara noastră a obținut cele mai bune rezultate la libertate personală (locul 37 mondial), nutriție și îngrijiri medicale (41), accesul la informație și comunicații (42) și locuințe (43), înregistrând, în schimb, cele mai mici scoruri la sănătate (locul 83 mondial), educație de bază (80), respectiv apă și salubritate (72). De altfel, aceste trei zone marchează decalajul României și prin raportare la statele cu profil similar (peer countries), între care Ungaria, Croația, Grecia sau țările baltice, potrivit raportului.

„Indicele de Progres Social rămâne un cadru de referință pentru înțelegerea efectelor diverselor categorii de factori de instabilitate care au marcat lumea în ultimii ani – pandemie, tensiuni politice și geopolitice, criză energetică, inflație, schimbări climatice –, iar rezultatele celui mai recent raport publicat de Social Progress Imperative arată că impasul instalat în 2022 nu a fost unul de moment și că indicatorii socio-umani pe care îi analizează au fost destabilizați, similar celor pur economici. De altfel, comparând evoluția PIB cu cea a Indicelui de Progres Social, observăm că statele lumii au niveluri diverse de succes în convertirea creșterii economice în efecte sociale durabile. Performanța României în cadrul clasamentului rămâne stabilă și încurajatoare pe fondul tabloului general și, vorbind despre racordarea potențialului economic la calitatea vieții populației, raportul este un argument în plus în favoarea realizării unor investiții strategice în educație, sănătate și mediu”, declară Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Evoluţia PIB și cea a Indicelui de Progres Social nu se află într-o relație de determinare și, în plus, cele două sunt din ce în ce mai puțin corelate în anii post-pandemie, arată raportul. De exemplu, Danemarca și SUA au PIB per capita similar, însă prima este un performer de top în clasamentul global, în timp ce a doua are un scor care scade accelerat; de altfel, în 2024, indicele american era cu zece puncte mai mic decât cel danez (91,95, față de 81,65).

Țările nordice domină clasamentul la nivel mondial
Norvegia rămâne și în 2024 liderul clasamentului, cu un scor în creștere, de 91,95 (față de 90,74 în anul anterior), urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elveția, toate cu scoruri de peste 90, însă în stagnare.

Europa domină prima categorie de state, având 15 dintre primele 20 cele mai mari scoruri. În prima categorie se mai regăsesc, în ordine, Islanda, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Germania, Austria, Belgia, Estonia, Slovenia și Regatul Unit. Singurele țări de pe alte continente încadrate în acest prim eșalon sunt Australia (12), Japonia (14), Singapore (15), Canada (18) și Noua Zeelandă (19).

Statele Unite ocupă locul 31 mondial (categoria a doua), cu un scor de 81,65, în scădere, și sunt menționate ca excepție în rândul marilor economii ale lumii, în condițiile în care calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor s-a degradat în intervalul 2011-2024.

Grupul marilor economii G7 a evoluat divers din perspectiva calității vieții și a bunăstării sociale în 2024. Germania este cel mai bine clasată (locul 10 mondial) și a crescut, Japonia, Marea Britanie și Canada au stagnat, dar au rămas în prima categorie, Franța și Italia au stagnat în categoria a doua, iar SUA au scăzut.

Dintre cele mai importante economii emergente, cu populații de peste 100 de milioane, Brazilia (locul 55, categoria a doua) este singura care a înregistrat un avans în 2024 și chiar conduce topul general al celor mai bune creșteri începând cu 2023. Pe de altă parte, China (72) a scăzut ușor, iar Rusia (77) și India (111) au stagnat. ‍

Raportul Social Progress Index este publicat anual, începând cu 2011, de către Social Progress Imperative, calculând Indexul de Progres Social în baza analizei a trei dimensiuni principale:nevoi de bază (hrană și îngrijiri medicale de bază, apă și salubritate, locuințe și siguranță personală), bunăstare (educație de bază, acces la informații și comunicații, sănătate, calitatea mediului), respectiv oportunități (drepturi individuale și libertate de expresie, libertate personală și de alegere, incluziune, educație avansată).

hotnews.ro

Noutați dupa tema