Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Săptămâna de lucru: Unde se muncește mai mult și mai puțin în Europa?

Săptămâna de lucru: Unde se muncește mai mult și mai puțin în Europa?

Motto-ul UE „Uniți în diversitate” nu ar putea fi mai adevărat, când ne uităm la orele medii de lucru din bloc. Cele mai recente date Eurostat arată un spectru foarte amplu al timpului necesar muncitorilor, pentru a avea o săptămână de lucru cu normă întreagă, scrie Euronews Italia.

Pe hârtie, grecii sunt cei care muncesc cel mai mult. Angajații din această țară lucrează în medie aproape 40 de ore (39,8), cea mai mare medie din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, Polonia și România cu aproximativ 39 de ore pe săptămână. Dar în afara UE, săptămâna de lucru este și mai lungă: 43 de ore în Turcia și 41 de ore în Serbia.
Totodată, în Portugalia se lucrează 37,5 ore pe săptămână, în Ungaria 37,4 ore pe săptămână, în Spania 36,4 ore pe săptămână, în Italia 36,1 ore pe săptămână, în Franța 35,8 ore pe săptămână, în Belgia 34,5 ore pe săptămână și în Germania 33,9 ore pe săptămână.

Raportul arată, de asemenea, că cetățenii UE lucrează mai puțin decât acum un deceniu. Media în bloc este acum de 36 de ore, în scădere față de 37 în 2014.

Datele arată, de asemenea, care sectoare lucrează cel mai mult și cel mai puțin.
Lucrătorii din agricultură tind să aibă cele mai lungi săptămâni: 41 de ore, urmați de lucrătorii din minerit și construcții, cu aproape 39 de ore.

La celălalt capăt al spectrului, lucrătorii din domeniul educației au cea mai scurtă săptămână cu aproape 32 de ore, urmați de lucrătorii din domeniul artelor cu 32,9 de ore și asistenții sociali cu 33,4 ore.

Săptămâna de lucru de patru zile a fost experimentată în toată Europa, cu rezultate și feedback-uri mixte. Companiile au participat la proiecte pilot și teste în țări precum Marea Britanie, Germania, Portugalia, Islanda, Franța și Spania. Cu toate acestea, nicio țară europeană nu a impus oficial o săptămână de lucru de patru zile cu program redus în toate sectoarele. Belgia a fost prima țară europeană care a legiferat săptămâna scurtă, în 2022. Totuși, deși angajații pot alege să lucreze patru zile în loc de cinci, trebuie să lucreze în continuare același număr de ore.(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)

hotnews.ro

Noutați dupa tema