Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Grecia crește taxele pentru cazările pe termen scurt și introduce o taxă nouă pentru turiștii de pe navele de croazieră

Grecia crește taxele pentru cazările pe termen scurt și introduce o taxă nouă pentru turiștii de pe navele de croazieră

Parlamentul Greciei a aprobat miercuri o lege care majorează o taxă zilnică care se percepe pentru închirierile pe termen scurt şi cazarea la hotel şi de asemenea introduce o taxă pentru vizitatorii de pe navele de croazieră, în ideea de a acoperi impactul dezastrelor naturale asupra economiei sale, transmite Reuters, relatează Agerpres.
Din cauza schimbărilor climatice, Grecia se confruntă cu un număr din ce în ce mai mare de evenimente climatice extreme, precum inundaţii, secete şi incendii de pădure, care pun presiuni asupra finanţelor publice. Turismul este principalul motor al economiei Greciei, ţară care a ieşit dintr-o criză severă a datoriilor în 2018.
Proiectul de act normativ aprobat miercuri prevede că, începând din 2025, taxa zilnică care se percepe pentru închirierile pe termen scurt în perioada aprilie-octombrie, principalul sezon turistic al Greciei, va creşte până la opt euro, de la 1,5 euro în prezent.
În lunile de iarnă, taxa va fi majorată până la doi euro, de la 0,5 euro în prezent.
„Intenţionăm să colectăm 400 milioane de euro anual, aproape dublu faţă de cât am colectat anul trecut”, a declarat un oficial de rang înalt din Ministerul de Finanţe al Greciei.
De asemenea, actul normativ majorează taxa zilnică pentru cazarea la hotel, până la 15 euro în lunile de vară, în funcţie de câte stele are hotelul. În plus, se introduce o taxă de 20 de euro pentru sosirile cu navele de croazieră în insulele populare Santorini şi Mykonos, precum şi o taxă de cinci euro pentru alte destinaţii.
În 2023, Guvernul de la Atena a propus o rectificare bugetară de 500 milioane de euro pentru a despăgubi gospodăriile şi companiile, şi a reface pagubele provocate de furtuna Daniel asupra infrastructurii rutiere şi feroviare.

Economica.net

Noutați dupa tema