Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Comerțul internațional al României: China intră în primele 5 state din care aducem produse, Ungaria coboară în topul destinațiilor de export

Comerțul internațional al României: China intră în primele 5 state din care aducem produse, Ungaria coboară în topul destinațiilor de export

Anul trecut exporturile și importurile României au cunoscut schimbări în privința principalilor parteneri comerciali. La exporturi, Franţa a devansat Ungaria, urcând de pe locul 4 pe locul 3, iar Turcia a devansat Spania, urcând de pe locul 9 pe locul 8. În privința importurilor, Ungaria a devansat Bulgaria, urcând de pe locul 4 pe locul 3, China a devansat Bulgaria, urcând de pe locul 6 pe locul 5, bulgarii coborând de pe locul 3 pe locul 7 ca parteneri comerciali, potrivit datelor publicate marți de INS în Anuarul Statistic de comerț internațional.
„În Anuar putem identifica forţa economiei românești, măsurată prin ceea ce poate oferi partenerilor externi din surplusul rămas după asigurarea cererilor pieţei interne, adică exporturile, și prin ceea ce preia de la aceștia pentru a-și asigura dezvoltarea, producţia și consumul intern, adică importurile.
Tot prin el, urmărind identitatea partenerilor și intensitatea schimburilor cu aceștia, avem, fără nevoia altor analize, dovada formală, cantitativă, a apartenenţei României la familia Uniunii Europene – către care converg aproape trei sferturi dintre exporturile și importurile României (în anul 2023, 72,6% din total exporturi și 73,3%, din total importuri).
În sfârșit, pentru a nota și un indicator de intensitate pentru comerţul internaţional cu bunuri al României în anul 2023, să reţinem că acesta a trecut considerabil pragul de două sute miliarde euro (peste 93 miliarde euro exporturi și peste 122 miliarde euro importuri)”, explică președintele INS, Tudorel Andrei.
În anul 2023, cele mai importante 10 pieţe de export au reprezentat 64,0% din totalul exporturilor României, în timp ce primele 10 ţări partenere la import au realizat 68,3% din totalul importurilor, se mai arată în document.
În ceea ce priveşte ierarhia principalilor parteneri comerciali ai României, Germania şi Italia îşi păstrează şi în anul 2023 poziţiile de lideri ai acestei ierarhii, cumulând o pondere de aproape 30% în comerţul internaţional al României.
Schimbările din top 10 ţări partenere la export în anul 2023
Modificările în topul primelor zece ţări partenere la export în anul 2023 comparativ cu anul 2022 sunt următoarele:
– Franţa a devansat Ungaria, urcând de pe locul 4 pe locul 3;
– Ungaria a coborât de pe locul 3 pe locul 4;
– Turcia a devansat Spania, urcând de pe locul 9 pe locul 8;
– Spania a coborât de pe locul 8 pe locul 9.
Pe locul 1 în topul ţărilor partenere la export se situează Germania, valoarea exporturilor fiind cu 6,2% mai mare în anul 2023 faţă de anul precedent.
Exporturile României către Germania cuprind o mare diversitate de produse, dintre care se evidenţiază în ordine: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; mijloace şi materiale de transport; metale comune şi articole din acestea; instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale şi similare; ceasuri; instrumente muzicale; părţi și accesorii ale acestora; materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea; materiale textile şi articole din acestea.
Italia se situează pe locul 2 în topul ţărilor partenere la export, valoarea exporturilor către această ţară fiind în anul 2023 cu 2,2% mai mare faţă de anul precedent. În relaţia cu Italia, exporturile României acoperă o gamă largă de produse, dintre care se evidenţiază în ordine: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; mijloace şi materiale de transport; materiale textile şi articole din acestea; metale comune şi articole din acestea; materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare.
Franţa se situează pe locul 3 în topul ţărilor partenere la export, valoarea exporturilor către această ţară fiind în anul 2023 cu 6,7% mai mare faţă de anul precedent. Produsele cele mai frecvent comercializate sunt reprezentate de: mijloace şi materiale de transport; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea; materiale textile şi articole din acestea; metale comune şi articole din acestea; mărfuri şi produse diverse.
Pe locul 4 în topul ţărilor partenere la export se situează Ungaria, valoarea exporturilor fiind cu 22,3% mai mică în anul 2023 faţă de anul 2022. Exporturile către Ungaria constau în principal în: produse minerale; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; metale comune şi articole din acestea; mijloace şi materiale de transport; produse chimice; produse vegetale.
Exporturile către Bulgaria (locul 5 în topul ţărilor partenere la export) au crescut cu 8,6% în anul 2023 faţă de anul 2022. Cele mai comercializate produse la export sunt: produse minerale; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; metale comune şi articole din acestea; produse alimentare, băuturi şi tutun; produse chimice; produse vegetale.
Schimbările din top 10 ţări partenere la import în anul 2023
Modificările în topul primelor zece ţări partenere la import în anul 2023 comparativ cu anul 2022 sunt următoarele:
– Ungaria a devansat Bulgaria, urcând de pe locul 4 pe locul 3;
– Polonia a devansat Bulgaria, urcând de pe locul 5 pe locul 4;
– China a devansat Bulgaria, urcând de pe locul 6 pe locul 5;
– Turcia a devansat Bulgaria, urcând de pe locul 7 pe locul 6;
– Bulgaria a coborât de pe locul 3 pe locul 7.
Valoarea importurilor din Germania a fost cu 5,6% mai mare în anul 2023 faţă de anul precedent, produsele cele mai frecvent comercializate fiind reprezentate de: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; mijloace şi materiale de transport; produse chimice; metale comune şi articole din acestea; materiale plastice, cauciuc.
Valoarea importurilor din Italia a crescut cu 2,4% în anul 2023 faţă de anul precedent, produsele cele mai frecvent comercializate fiind reprezentate de: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; metale comune şi articole din acestea; materiale textile şi articole din acestea; materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea; produse chimice; mijloace şi materiale de transport.
Pe locul 3 în topul ţărilor partenere la import se situează Ungaria, valoarea importurilor din aceasta ţară fiind cu 3,6% mai mică în anul 2023 faţă de anul precedent. Importurile din Ungaria constau în principal în: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; produse chimice; produse alimentare, băuturi şi tutun; produse minerale; mijloace şi materiale de transport.
Pe locul 4 în topul ţărilor partenere la import se situează Polonia, valoarea importurilor din această ţară fiind cu 2,4% mai mare în anul 2023 faţă de anul precedent. Importurile din Polonia constau în principal în: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; mijloace şi materiale de transport; produse chimice; produse alimentare, băuturi şi tutun; metale comune şi articole din acestea.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema