Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România importă masiv electricitate luni dimineață / Care sunt cauzele

România importă masiv electricitate luni dimineață / Care sunt cauzele

România importă peste 2.000 de MW de electricitate luni dimineață, o cantitate uriașă raportată la producția țării și la consum, arată datele Transelectrica în timp real. Aceasta în condițiile unei producții foarte mici de energie eoliană și fotovoltaică.
Astfel, la ora 10:40, consumul țării era de 7.587 MW, care nu putea fi acoperit de producția de 5.549 MW, astfel că importurile se ridicau la 2.037 MW.
Principala sursă de producere a energiei erau centralele pe hidrocarburi (gaz) – 1.575 MW, nuclear – 1.300 MW, cărbune – 737 MW, fotovoltaic – 550 MW, eolian – 104 MW, biomasă – 40 MW.
Importurile mari de energie creează îngrijorare în rândul specialiștilor Transelectrica
Importurile de energie au crescut în țara noastră cu 86% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit Transelectrica, ceea ce creează îngrijorare în rândul specialiștilor.
Săptămâna trecută, George Vișan, director Piețe de Energia în cadrul Transelectrica, avertiza că România nu-și poate acoperi propriul consum de energie, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze pe toți.
„Poate România să devină hub energetic? Să fim foarte cinstiți. În momentul acesta, în care vorbim, România importă 1.443 MW. Dimineață a importat 2.100 MW. De luni de zile se întâmplă acest lucru. Răspunsul dacă România poate deveni un hub energetic vi-l dați dumneavoastră singuri.
În schimb, țara noastră are resurse, expertiză și suntem integrați cu piața europeană.
Dar atâta timp cât nu ne putem asigura propriul consum avem o mare problemă. De aceea prețurile pe care le vedem acum în România sunt cele mai mari, în mod constant. Am arătat cu degetul spre congestiile din Austria și Germania, dar trebuie să ne uităm la noi”, a spus Vișan, în cadrul conferinței Energy Forum, organizată de DC News.
„Nu avem producție pentru că nu am instalat, să fie clar. Noi am instalat câteva sute de MW în ultimii ani și Germania a instalat mii de MW de energie regenerabilă. Am închis toată industria de cărbune, Germania, Polonia o vor închide în 2049. Nu am terminat proiecte de producție de 7-8 ani, proiectele acelea pe gaze. Cum putem să ne imaginăm noi că putem fi hub energetic?
Nu vom deveni hub energetic atâta timp cât nu vom avea producție excedentară astfel încât să dăm și la alții”, a continuat el.
Singurii care au instalat noi capacități sunt prosumatorii, dar ei produc în principal vara și în mijlocul zilei.
„Ar trebui să ne îngrijoreze pe toți situația de acum, faptul că devenim necompetitivi din cauza prețului la energie. Germania are 40% din prețul nostru, Franța nu mai zic, asta ar trebui să ne preocupe. Problema o rezolvăm punând în funcțiune capacități de producție.
Acum, dacă nu bate vântul în România, nu ai energie. Deci mai este mult de lucru până să devenim hub energetic, a subliniat reprezentantul Transelectrica.
Importurile mari vor duce la creșterea facturilor
„Suntem într-o situație foarte interesantă, aș spune, chiar îngrijorătoare, prin faptul că aproape în permanență ne găsim cu consumul peste producție”, a afirmat, la rândul său, pentru HotNews.ro, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
• O situație care din punctul meu de vedere este îngrijorătoare în perspectiva perioadei următoare. Suntem totuși într-o perioadă în care nu am atins punctul maxim de consum. Deci este foarte posibil ca această situație să se repete și în următoarele luni din iarnă.
• În plus, importăm în special în orele de vârf de consum, seara între ora 19 și 22, când prețul energiei este foarte mare. Acest lucru se va vedea evident și în facturile plătite de consumatori”, mai spune Chisăliță.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema