Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Grecia va rambursa anticipat datorii pe termen lung în valoare de cinci miliarde de euro

Grecia va rambursa anticipat datorii pe termen lung în valoare de cinci miliarde de euro

Grecia intenţionează să accelereze rambursare anticipată a unor împrumuturi pe termen lung în valoare de mai multe miliarde de euro, o nouă dovadă a inversării situaţiei faţă de criza datoriilor din urmă cu un deceniu, transmite Bloomberg.
Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunţat luni că, în 2025, autorităţile de la Atena vor încerca să ramburseze anticipat datorii în valoare de cel puţin cinci miliarde de euro. Este vorba despre datorii care ajung la maturitate începând din 2033 şi până în 2042, scrie Agerpres.
„Ne-am concentrat, fără milă, pe disciplina fiscală. Este un semnal al încrederii pe care o avem în finanţele noastre publice”, a declarat Mitsotakis la un eveniment organizat luni, la Atena, de Bloomberg.
Chiar dacă are cel mai mare raport datorie/PIB din zona euro, Grecia a reuşit să revină în mod remarcabil dintr-o criză a datoriilor care a început în urmă cu peste un deceniu, când ţara era în pragul falimentului. Însă de la pandemie încoace, economia Greciei a înregistrat performanţe superioare zonei euro în fiecare an, şi această situaţie este aşteptată să continue şi în 2025 şi 2026.
În cel mai grav moment al crizei datoriilor Greciei, ţara s-a confruntat cu o rată a şomajului de aproape 30%. Pentru 2024, rata şomajului este aşteptată să se reducă până la 10,5%, urmând să îşi continue scăderea până la 8,5% în 2028. În pofida unei crize a costului vieţii, multe dintre taxele introduse sau majorate în timpul crizei datoriilor au fost reduse şi chiar eliminate, în timp ce salariul minim a fost majorat până la 830 de euro pe lună, de la 650 de euro pe lună în 2019.
Nu este prima dată când Grecia rambursează anticipat o parte din datorii. În luna decembrie 2023, Grecia a finalizat rambursarea unor împrumuturi în valoare de 7,9 miliarde de euro din facilitatea de asistenţă internaţională. Totuşi, asta va fii prima dată când Grecia va rambursa anticipat o parte din datoria sa pe termen lung.
În 2023, Grecia a redevenit o ţară care beneficiază de un rating de tip „investment-grade”, statut pe care l-a pierdut în 2010, cu prilejul primului său program de asistenţă.
Conform celor mai recente prognoze ale Comisiei Europene, Produsul Intern Brut al Greciei va înregistra un avans de 2,3% în 2025 şi unul de 2,2% în 2026, comparativ cu o creştere de 1,3%, respectiv 1,6% în zona euro.
Chiar dacă Grecia are în continuare cel mai mare raport datorie/PIB din zona euro, acest raport ar urma să scadă. În 2020, ponderea datoriei în PIB a atins un nivel record de 207%, însă în acest an ar urma să scadă la sub 153%. În septembrie, ministrul de Finanţe, Kostis Hatzidakis a dezvăluit care este planul său pentru o nouă reducere a raportului datorie/PIB, cu aproximativ 20 de puncte procentuale până la finele lui 2028.
Surplusurile primare mari, alături de rambursarea anticipată a împrumuturilor de asistenţă şi veniturile din privatizări au ajutat Grecia să îşi pună datoria pe o traiectorie descendentă. Guvernul de la Atena accelerează acum eforturile destinate combaterii economiei subterane pentru a creşte veniturile la buget, şi în acelaşi timp, continuă să reducă taxele, fără a pune în pericol echilibrul general.

Economica.net

Noutați dupa tema