Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Taxele vamale promise de Donald Trump pot șterge 1% din PIB-ul Germaniei, avertizează șeful Bundesbank

Taxele vamale promise de Donald Trump pot șterge 1% din PIB-ul Germaniei, avertizează șeful Bundesbank

Preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Joachim Nagel, a avertizat că taxele vamale pe care Donald Trump ameninţă să le introducă la bunurile importate riscă să deraieze economia germană, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Înaintea alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie, Trump a promis că va introduce taxe vamale de 60% pentru produsele importate din China şi de până la 20% pentru produsele importate din alte părţi.
„Dacă taxele vamale planificate vor fi implementate, asta ar putea să ne coste 1% din Produsul Intern Brut”, a declarat Joachim Nagel într-un interviu publicat miercuri în cotidianul Die Zeit. „Dacă noile taxe vamale vor fi introduse în realitate, am putea aluneca chiar în teritoriul negativ”, a adăugat Nagel.
Economia germană este aşteptată să înregistreze o creştere foarte mică în acest an şi este posibil ca avansul din 2025 să fie de până la 1%.
De asemenea, Joachim Nagel, care este membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la perspectivele pentru piaţa muncii din Germania.
„Locurile de muncă pe care le pierdem în industrie nu sunt înlocuite la fel de uşor ca până acum de noi locuri de muncă în sectorul serviciilor”, a apreciat preşedintele Bundesbank.
În aceste condiţii, Nagel a apreciat că actuala traiectorie a dobânzilor urmată de BCE este una adecvată. BCE a redus în ultima perioadă dobânda de referinţă de trei ori şi analiştii se aşteaptă la noi reduceri ale costului creditului la următoarele reuniuni de politică monetară.
„Nu exagerăm. Există în continuare presiuni semnificative asupra preţurilor, care vin în principal din sectorul serviciilor ca urmare a salariilor”, a spus Joachim Nagel. Acesta a adăugat că presiunile asupra preţurilor sunt mascate de scăderea preţurilor la energie.
Cele mai recente date statistice arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna octombrie, după ce în septembrie coborâse la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani şi jumătate.
Potrivit unei estimări preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 2% în luna octombrie 2024, de la un nivel de 1,7% în septembrie.
Revenirea pe creştere a inflaţiei în zona euro se explică în principal prin tarifele la servicii, care au crescut cu 3,9%, în timp ce preţurile la alimente s-au majorat cu 2,9% în ritm anual. În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 4,6% în luna octombrie, după ce în septembrie au fost mai mici cu 6,1%.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema