Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Italia se angajează să reducă deficitul bugetar sub 3% până în 2026

Italia se angajează să reducă deficitul bugetar sub 3% până în 2026

Guvernul de la Roma s-a angajat să reducă până în 2026 deficitului bugetar al Italiei sub limita UE de 3% din PIB, o decizie sprijinită probabil de revizuirea datelor din pandemie, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.
După o întâlnire a cabinetului, oficialii italieni au anunţat că deficitul va fi sub 3% din PIB în următorii doi ani, detaliile complete urmând a fi prezentate săptămâna viitoare, după publicarea datelor revizuite ale PIB-ului în 2021. Este posibil ca revizuirea să indice un plus de 3 miliarde de euro.
„Guvernul avansează cu politica fiscală prudentă şi responsabilă. După 2026, drumul propus va garanta stabilitatea datoriei Italiei iar în viitor finanţele publice vor face faţă provocărilor mult mai eficient”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe.
În timp ce Matteo Salvini, liderul Partidului populist de extremă-dreapta Liga, aflat în coaliţia de guvernare, insistă pe adoptarea unor reduceri de taxe care ar costa zece miliarde de euro, miniştrii caută să vândă active, să intensifice reducerile de costuri şi să amâne măsurile privind pensionarea, ca opţiuni pentru echilibrarea finanţelor publice, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
O veste bună pentru premierul Giorgia Meloni va fi probabilul câştig din 2021. Oficialii de la Statistică spun că revizuirea, care reflectă o redresare mai amplă decât se estima în urma pandemiei, va majora PIB-ul între 0,9% şi 1,2%.
Conform calculelor Bloomberg, diferenţa ar putea aduce la buget un plus de 3 miliarde de euro.
O mărime mai mare a economiei în 2021 ar putea duce la un deficit anual mai redus dar ar uşura sarcina reducerii deficitului sub plafonul stabilit de UE.
Ar fi a doua oară când Guvernul condus de Meloni ar beneficia de o astfel de revizuire a datelor din 2021. Anul trecut, Executivul a obţinut o marjă fiscală de câteva miliarde de euro de pe urma unui sprijin similar, care a reflectat revizuirile realizate în Marea Britanie şi Spania, Institutele de Statistică reevaluând PIB-ul în timpul unei perioade de volatilitate economică excepţională.
Chiar dacă plusul de 3 miliarde de euro o va ajuta probabil pe Meloni, revizuirea datelor nu va fi suficientă pentru rezolvarea problemelor bugetare, în condiţiile în care ministrul de Finanţe, Giancarlo Giorgetti, vrea să adopte măsuri fiscale pentru 2025 în valoare de aproximativ 25 de miliarde de euro.

Econimica.net

Noutați dupa tema