Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Intel amână construirea fabricilor sale de cipuri din Europa, în pofida subvențiilor generoase promise

Intel amână construirea fabricilor sale de cipuri din Europa, în pofida subvențiilor generoase promise

Producătorul american de semiconductori Intel a anunţat luni seara amânarea, pentru aproximativ doi ani, a proiectelor care vizau construirea unor uzine de cipuri în Germania şi Polonia, informează marți agenția AFP, citată de Agerpres.
Chiar dacă proiectele nu au fost abandonate, decizia grupului american este o adevărată lovitură pentru Germania, care a promis subvenţii de zece miliarde de euro pentru a atrage Intel să construiască o uzină la Magdeburg (centru-est).
În 2023, Intel a informat că a decis să investească aproximativ 30 de miliarde de euro pentru a construi două facilităţi de producţie a cipurilor la Magdeburg, unde urmau să fie create aproximativ 3.000 de locuri de muncă, iar debutul şantierului era programat pentru primul semestru al acestui an. Guvernul de la Berlin a promis că va oferi ajutoare de stat echivalente cu o treime din costul total al proiectului.
„Fondurile de care Intel nu mai are nevoie vor fi rezervate pentru soluţionarea problemelor financiare ale bugetului federal”, a reacţionat ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, într-o postare pe reţeaua X, fosta Twitter.
În ceea ce priveşte uzina din Polonia, ce urma să fie construită la Wroclaw, Intel s-a angajat că va investi până la 4,6 miliarde dolari şi va crea 2.000 de locuri de muncă directe. Guvernul polonez a anunțat în schimbul acestei investiții ajutoare în valoare de 1,6 miliarde de euro.
Grupul american şi-a justificat decizia de amânare a celor două proiecte prin previziunile sale referitoare la evoluţia cererii de semiconductori, fără a oferi mai multe detalii.
Intel a amânat și planurile de dezvoltare în Franța și Italia
La începutul anului, grupul american a decis să amâne şi debutul şantierului pentru un nou centru de cercetare şi dezvoltare ce urma să fie construit în Franţa şi, de asemenea, a îngheţat proiectul care viza construirea unei uzine în Italia.
Revizuirea planurilor privind activităţile din Europa contrastează cu dezvoltarea industrială a Intel în SUA, susţinută de guvernul american, care în luna martie a deblocat un pachet de subvenţii cu o valoare de 20 de miliarde de dolari, pentru a permite grupului să îşi majoreze producţia.
Autorităţile americane mizează pe faptul că aceste subvenţii vor permite Intel să construiască sau să îşi extindă uzinele din Arizona, Ohio, New Mexico şi Oregon, ceea ce ar putea conduce la crearea a 30.000 de locuri de muncă. La rândul său, Intel ar urma să investească aproximativ 100 de miliarde de dolari în ţara sa de origine.
Intel, odată cel mai mare producător mondial de semiconductori, trece prin una dintre cele mai grave perioade din istoria sa, în condiţiile în care se chinuie să recupereze decalajul faţă de rivalii precum Nvidia, lider pe piaţa cipurilor necesare sistemelor de inteligență artificială (A.I.).
În timp ce capitalizarea de piaţă a Nvidia a ajuns la 3.000 de miliarde de dolari, Intel are o capitalizare de piaţă mai mică de 100 de miliarde de dolari, după ce a publicat rezultate dezamăgitoare pe trimestrul al doilea.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema