Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Inflația în Turcia e atât de mare încât localnicii au început să meargă în concediu în Grecia

Inflația în Turcia e atât de mare încât localnicii au început să meargă în concediu în Grecia

Restaurantele din unele staţiuni turistice din Turcia sunt pe jumătate goale în plin sezon estival, deoarece mulţi localnici au descoperit că este mai ieftin să îţi faci vacanţa în ţara vecină Grecia decât să mânânci în una dintre faimoasele staţiuni turistice turceşti, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.
Mai mulţi turci nemulţumiţi au postat pe social media poze cu notele lor de plată la restaurant, inclusiv una cu o valoare echivalentă cu 640 de dolari pentru mâncare şi băutură pentru cinci persoane la Bodrum şi alta cu o valoare de 30 de dolari pentru cinci cupe de îngheţată la Cesme.
În paralel, în insulele greceşti din Mediterană, aflate la doar câţiva kilometri depărtare de litoralul turcesc, alţi turci se laudă că au plătit mult mai puţin decât la ei acasă.
„Este o mare diferenţă între servicii şi calitatea produselor, precum şi cu privire la preţuri aici şi acolo”, spune Murat Yavuz, fost bancher în Turcia, care acum a ieşit la pensie şi vizitează în mod frecvent Grecia. „Restaurantele au folosit inflaţia ca pretext pentru a majora preţurile”, acuză el.
În luna iunie 2024, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, preţurile la restaurantele şi hotelurile din Turcia au crescut, în medie, cu 91%, depăşind cu mult o inflaţie de bază şi aşa uluitoare de 71,6%.
Restaurantele şi hotelurile reprezintă o treime din sectorul serviciilor din Turcia iar Banca Centrală a subliniat că acest domeniu este unul de care este în mod deosebit îngrijorată, în lupta sa împotriva exploziei preţurilor.
Agențiile de turism din Turcia se plâng că țara și-a pierdut avantajul competitiv
Exodul turcilor spre Grecia a fost ajutat de lansarea unui program de acordare rapidă a vizelor, lansat în luna martie a acestui an, ca parte a unui efort diplomatic de a calma tensiunile între foştii rivali.
Însă turcii nu sunt singurii care aglomerează insulele greceşti. Turiştii din întreaga lume se îndreaptă în număr mare spre Grecia şi acum autorităţile de la Atena se gândesc să introducă restricţii pentru vasele de croazieră.
„Ne-am pierdut avantajul competitiv pe partea de preţuri”, spune Kivanc Meric, director la Asociaţia agenţiilor de turism din Turcia, referindu-se la cursul de schimb între lira turcească și valute. Meric estimează că, în acest an, până la 150.000 de turci vor merge în insula grecească Samos, faţă de aproximativ 40.000 în 2023.
Cursul real de schimb al lirei turceşti, un indicator al valorii sale în raport cu monedele străine, este la cel mai ridicat nivel de la finele lui 2021.
Restaurantele din întreaga Turcie se confruntă cu o erodare a puterii de cumpărare în rândul clienţilor. Ramazan Bingol, preşedintele Asociaţiei profesioniştilor din restaurante şi turism din Turcia, spune că numărul clienţilor arabi este în scădere cu 40% comparativ cu 2023, în timp ce numărul turcilor care merg să ia masa la restaurant este în scădere cu 30%.
Într-un interviu pentru postul de televiziune NTV, Bigol a spus că membrii asociaţiei au lansat o campanie de discount la sugestia Guvernului.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema