Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Prețul energiei în România doboară record după record / Burduja: Dacă nu aveam regenerabile am fi plătit și mai mult

Prețul energiei în România doboară record după record / Burduja: Dacă nu aveam regenerabile am fi plătit și mai mult

Prețul energiei electrice pe piața bursieră spot din România a doborât în această perioadă record după record și este de cinci zile cel mai mare din Europa.
Potrivit datelor publicate de operatorul bursier OPCOM, media energiei pentru ziua de miercuri pe piața spot este de 1.175 lei pe MWh, cu un vârf de 4.300 de lei pe MWh între orele 20:00 și 21:00, ceea ce reprezintă un record absolut pentru piața din România.
Comparativ cu restul țărilor din Europa, țara noastră este începând de sămbăta trecută cea mai scumpă piață, cu diferențe uriașe față de cele mai ieftine.
Astăzi (miercuri), spre exemplu, cele mai ieftine țări sunt Finlanda, unde energia are astăzi o medie de doar 10 euro pe MWh, urmată de Suedia, cu 17 euro, și Norvegia, cu 24 de euro.
În România, energia costă 236 de euro. Alte țări cu energie scumpă sunt Ungaria – 230 de euro, și Bulgaria – 227 de euro.
Burduja: Dacă nu aveam energie regenerabilă, am fi plătit și mai mult
„Referitor la prețurile de pe PZU (piața spot – n.r.), această piață a mai înregistrat perioade de creșteri semnificative ale prețurilor, influențate de mai mulți factori, cum ar fi condițiile meteorologice, cererea de energie, disponibilitatea resurselor de producție și factori economici externi”, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
El a dat câteva exemple de creșteri de preț pe PZU din trecut, din cauza diverșilor factori (în special ger și hidraulicitate scăzută):
• finalul lunii ianuarie – începutul lunii februarie din 2017, când energia se tranzacționa cu 700 lei/MWh în orele de vârf (preț foarte mare în acea perioadă), comparativ cu prețurile normale de 200-250 lei/MWh.
• jumătatea lunii decembrie 2020 (17 decembrie, peste 700 lei/MWh).
Ce nu spune ministrul este că în acele zile de iarnă cu ger, în România consumul era și el la un record absolut, de peste 9.900 MW. Zilele acestea, însă, vârful de consum nu a depășit 8.600 de MW.
„Niciodată, în perioada recentă, nu a fost o perioadă de condiție meteorologică extremă (fie ger, fie caniculă) care să se întindă pe mai mult de 7-10 zile”, a reluat Burduja.
El a mai spus că prețurile mari sunt doar pentru 2-3 intervale din zi, cele care determină creșterea prețului mediu zilnic.
„Furnizorii de energie nu își achiziționează toată energia electrică aferentă portofoliului de consum de pe PZU, astfel impactul în prețul mediu de achiziție al unui furnizor nu este puternic influențat de câteva ore de tranzacționare la prețuri mai mari decât media normală.
Încă o chestiune: faptul ca avem mai multe capacități de producție de energie regenerabilă este un lucru bun, per total. Altfel, am fi plătit foarte probabil și mai mult, pentru ca energia electrică ar fi costat și mai mult în timpul zilei”.
APCE: Fără prosumatori, România ar fi fost în black-out
O reacție a venit și din partea Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, care a subliniat importanța energiei generate de micii producători casnici.
• „În plin cod roșu de caniculă, sistemul energetic național își arată limitele. România nu este parte a vreunui război și totuși nu reușește să satisfacă o cerere normală de energie.
• Asociația Prosumatorilor din România dorește doar să arate că prosumatorii din România, blamați, veșnic responsabili de dezechilibre (pe care nu ni le-a arătat nimeni cât valorează, niciodată) contribuie ca „becul să fie aprins” în continuare în România”, se arată într-un comunicat al asociației.
La nivelul anului 2023, conform datelor oficiale furnizate de ANRE, prosumatorii au injectat în surplus în Sistemul Energetic Național o cantitate de energie de aproape 560 GWh.
Spre comparație, Bucureștiul cu zonele limitrofe (firme și iluminat public, case, supermarket-uri, stadioane etc.) ar fi funcționat peste două luni de zile, timp de zi și noapte doar cu energia furnizata de prosumatori.
„Fără această cantitate de energie diurnă injectată, pe care o furnizăm aproape gratis, fără transport, certificate verzi, tarife de extragere etc., România ar fi fost în black-out”, mai spun prosumatorii.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema