Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Liderii BRICS vor să facă din grup o contrapondere la dominaţia occidentală a instituţiilor globale, dar acesta este măcinat de interese contrare

Liderii BRICS vor să facă din grup o contrapondere la dominaţia occidentală a instituţiilor globale, dar acesta este măcinat de interese contrare

BRICS rămâne un grup disparat. China ţine să-i arate Vestului că încă are prieteni, însă India înclină din ce în ce mai mult către Vest, ca şi Brazilia.

Relaţia dintre China şi India este una tensionată, complicând procesul decizional în cadrul grupului. În timp ce China se concentrează pe extinde­rea grupului, India, temătoare de dominaţia chineză, insistă împotriva unei extinderi grăbite.

Brazilia încearcă să profite de pe urma războiului purtat de Rusia în Ucraina, conform Deutsche Welle. Cu războiul perturbând aprovizio­na­rea cu alimente, în special în Africa, Brazilia se transformă într-un furni­zor care ar putea acoperi golurile lăsate de scăderea livrărilor din Rusia şi Ucraina.

Între timp, încă de la începutul războiului, Kievul speră să determine ţările BRICS să se îndepărteze de Rusia şi chiar să se reorienteze către Ucraina la un anumit punct.

Însă, oficial, liderii BRICS în­cear­că să se folosească de summitul aflat în prezent în desfăşurare în Johannesburg pentru a transforma grupul, care include China, Rusia, Africa de Sud, Brazilia şi India, într-o contrapondere la dominaţia occi­dentală a instituţiilor mondiale, însă diviziunile dintre aceştia au ieşit la suprafaţă chiar din prima zi a reu­niunii, scrie Reuters.

Tensiunile în creştere generate de războiul din Ucraina şi rivalitatea din ce în ce mai acerbă dintre Beijing şi SUA au determinat China şi Rusia să încerce să întărească BRICS.

Preşedintele chinez Xi Jinping nu a fost prezent la eveniment în pofida prezenţei omologilor săi din Africa de Sud, Brazilia şi India. Comentariile sale au fost transmise de ministrul chinez al comerţului Wang Wentao.

Declaraţiile preşedintelui brazi­lian Luiz Inacio Lula da Silva au in­dicat o divergenţă de viziuni în cadrul blocului, despre care analiştii politici spun că întâmpină de multă vreme dificultăţi în a-şi contura o viziune coerentă a rolului său în ordinea mondială.

„Nu vrem să devenim o contra­pondere la G7, G20 sau SUA“, a de­clarat Lula. „Vrem doar să ne orga­nizăm“.

Dincolo de problema extinderii, creşterea gradului de utilizare a mo­nedelor locale ale statelor membre în tranzacţiile comerciale şi financiare pentru reducerea dependenţei de dolarul american se află de asemenea pe agenda summitului.

Totuşi, organizatorii sud-africani spun că nu vor exista discuţii privitoare la o monedă unică BRICS, o idee lansată de Brazilia ca alternativă la dependenţa de dolar.

Banca de dezvoltare creată de ţările BRICS intenţionează să înceapă creditarea în monedele sud-africană şi braziliană ca parte a planului de reducere a dependenţei de dolar şi promovare a unui sistem financiar internaţional mai multipolar, a declarat preşedintele acesteia, potrivit Financial Times.

Dilma Rousseff, fost lider brazilian care conduce acum New Development Bank, a adăugat că banca analizează cereri de aderare la grup venite din partea a aproximativ 15 ţări, urmând probabil să aprobe admiterea a patru sau cinci, fără a preciza care sunt acestea.

„Ne aşteptăm să acordăm împrumuturi cuprinse între 8 şi 10 miliarde de dolari în acest an. Ţinta este ca aproximativ 30% din împrumuturi să fie în monedă locală“.

Banca Brics a încercat de asemenea să se distingă de Banca Mondială şi FMI prin necrearea de liste de condiţii politice pentru împrumuturi.

„Ne vom transforma într-o bancă importantă pentru ţările aflate în curs de dezvoltare şi pieţele emergente. Focusul nostru va fi să fim o bancă creată de ţările aflate în curs de dezvoltare pentru ele însele“, a concluzionat Rousseff.

Banca intenţionează de asemenea să-şi emită primele obligaţiuni în rupia indiană până în octombrie, scrie Reuters. În acelaşi timp, India a convins 22 de ţări să-şi deschidă conturi bancare speciale pentru a tranzacţiona în moneda locală, rupia, ca parte a planurilor de dedolarizare, scrie timesofindia.com.

zf.ro

Noutați dupa tema