Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Pieţele europene îşi revin după ce Italia vine cu clarificări în privinţa noilor impozite aplicate băncilor. Scăderi însă pe bursa locală

Pieţele europene îşi revin după ce Italia vine cu clarificări în privinţa noilor impozite aplicate băncilor. Scăderi însă pe bursa locală

Indicele Stoxx 600, din care fac parte cele mai mari companii europene, creştea spre sfârşitul şedinţei de miercuri cu 0,6%, acţiunile bancare înregistrând unele dintre cele mai mari creşteri după ce autorităţile de la Roma au redus un impozit excepţional aplicat sectorului bancar. Iniţial, anunţul privind introducerea unor noi taxe pe profiturile excedentare ale băncilor italiene redusese semnificativ dinamica creditorilor europeni şi trăsese în jos principalii indici din regiune. La Milano, benchmarkul FTSE-MIB se aprecia cu 1,5%, în vreme ce FTSE 100 de la Londra creştea cu 0,8%, iar indicele german DAX înregistra un plus de 0,7%.

În Franţa, CAC 40 urca cu 0,9%, în timp ce IBEX 35 din Spania era pe plus cu 0,5%. Acţiunile Intesa Sanpaolo şi UniCredit, cele mai mari bănci în funcţie de active din Italia, se apreciau cu 2,8%, respectiv 4,3% după ce ministerul de finanţe al ţării a declarat că noile taxe privind veniturile nete din dobânzi nu vor depăşi 0,1% din activele totale ale unei bănci. Un prim draft, publicat marţi, spunea ca taxa va avea un plafon de 25% din active. De altfel, vicepremierul italian Matteo Salvini declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor (windfall tax) obţinute din creşterea ratelor dobânzilor va fi folosită pentru a reduce taxele şi pentru a oferi sprijin financiar deţinătorilor de credite ipotecare, gospodăriilor şi întreprinderilor. Impozitul se va aplica veniturilor nete suplimentare din dobânzi atât în 2022, cât şi în 2023, ca urmare a înăspririi politicii monetare, şi se va aplica asupra veniturilor nete din dobânzi care depăşesc o creştere anuală de 3% în 2022 faţă de nivelurile din 2021 şi o creştere anuală de 6% în 2023 faţă de 2022. Băncile sunt obligate să plătească impozitul în termen de şase luni de la încheierea exerciţiului financiar. Miercuri, la 17:00, ora României,, banca de stat Monte dei Paschi di Siena creştea însă cu 3,1%, după ce a pierdut peste 10% în şedinţa de tranzacţionare de marţi, în vreme ce Banco BPM se aprecia cu 5,5%, iar indicele Stoxx 600 Banks era pe plus cu 0,7%. La Bucureşti, Banca Transilvania şi BRD Groupe Soci t G n rale scădeau cu 1,4%, respectiv 0,3%, pe un BET în coborâre cu 0,3%, conform BVB. Alte bănci prezente pe piaţa locală de capital, precum Alpha Bank (PBK) şi Erste Group Bank (EBS), afişau dinamici de minus 4,6%, respectiv plus 0,05%. n pofida noilor clarificări, decizia Italiei ar putea alimenta dezbaterile privind impozitele pe profit în alte ţări europene şi ar putea spori şanse ca băncile să preîntâmpine noile impozite prin creşterea ratelor la depozit. Spania a introdus deja o taxă excepţională pe profitul băncilor.

zf.ro

Noutați dupa tema