Comerţul mondial încetineşte şi trage semnalul de alarmă pentru o recesiune fără precedent. FMI concluzionează sumbru: Există riscul apariţiei unor blocuri comerciale mai compacte care vor lăsa pe afară economiile mai slabe. Există foarte puţini câştigători în acest scenariu
Declinul cu care se confruntă comerţul mondial, marcat mai ales de scăderea exporturilor chinezeşti şi cel al importurilor americane, reprezintă semne cât se poate de serioase ale unei posibile recesiuni globale, scrie The Wall Street Journal.
De asemenea, ridică întrebări cu privire la faptul dacă nu cumva sunt în curs de desfăşurare schimbări mai profunde, decenii de aprofundare a integrării economice globale lăsând loc unei noi ere în care Occidentul şi China fac mai multe afaceri cu aliaţii politici şi mai puţin între ele.
Tensiunile geopolitice, accentuate de invazia Rusiei în Ucraina, conduc la mai multe restricţii în SUA şi Europa în ceea ce priveşte afacerile cu China. Cu toate acestea, amploarea şi complexitatea legăturilor comerciale şi de investiţii la nivel mondial înseamnă că orice proces de dezmembrare a economiei mondiale în blocuri de ţări cu idei similare va fi probabil treptat şi incomplet.
Comerţul mondial este în prezent slab, în principal pentru că cererea de bunuri este slabă, spun economiştii. Ratele mai mari ale dobânzilor din SUA, Europa şi alte economii care se luptă cu inflaţia au dus la o încetinire economică la nivel global extinsă.
În plus, consumatorii care au cheltuit masiv pe bunuri în timpul şi după pandemia Covid-19 cheltuiesc acum o mai mare parte din venitul lor disponibil pe servicii, care - cu excepţii precum turismul - au mai multe şanse de a fi produse la nivel local. Economiile din Asia, cu o pondere mare a producţiei, resimt consecinţele.
Comerţul cu servicii este mai dinamic decât cel cu bunuri, nu în ultimul rând datorită revenirii călătoriilor internaţionale şi a turismului, care se aşteaptă să revină în acest an aproape de nivelul de dinaintea pandemiei.
Inflaţia însăşi influenţează, de asemenea, comerţul. Preţurile la alimente şi energie rămân mai mari decât înainte ca Rusia să îşi lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei la începutul anului 2022, reducând veniturile disponibile ale oamenilor din întreaga lume, chiar dacă preţurile produselor de bază, cum ar fi cerealele şi gazele naturale, au scăzut faţă de vârfurile înregistrate anul trecut.
Cererea de consum solidă din SUA, ajutată de creşterea puternică a salariilor, a fost un far luminos pentru economia mondială. Însă majorările de dobândă ale Rezervei Federale apasă asupra investiţiilor în afaceri, inclusiv asupra cheltuielilor pentru bunuri de capital.
Datele comerciale încep să reflecte acest lucru. În prima jumătate a acestui an, importurile globale ale SUA au scăzut cu 4% faţă de anul precedent, în timp ce exporturile au crescut cu 2,6%, a anunţat marţi Departamentul Comerţului. Importurile au scăzut cu 1% în iunie faţă de mai, ajungând la 313 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din decembrie 2021.
Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca creşterea comerţului mondial să încetinească la 2% în acest an, de la 5,2% anul trecut. Atât Banca Mondială, cât şi Organizaţia Mondială a Comerţului prognozează că schimburile comerciale vor creşte cu doar 1,7% în acest an.
Chiar şi o redresare parţială în 2024 se preconizează că va fi cu mult sub creşterea medie anuală a comerţului de 4,9% în cele două decenii de dinaintea pandemiei.
Economiştii de la FMI şi de la alte organizaţii dau vina în principal pe creşterea generală lentă, în special în economiile avansate. Dar ei şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la efectul pe termen lung al rivalităţilor geopolitice asupra comerţului mondial, cu posibila apariţie a unui bloc comercial în jurul Chinei şi Rusiei un plus în jurul SUA şi al aliaţilor săi.
Cei mai mulţi economişti se tem că o inversare a boom-ului comercial din acest secol ar avea un cost economic greu de suportat, aducând preţuri mai mari şi o eficienţă mai scăzută dacă producţia se mută pe ţărmuri aliate politic.
„Din punct de vedere economic, o divizare reală a lumii în două blocuri ar fi o mare pierdere pentru toţi cei implicaţi”, a declarat Lorenzo Codogno, economist-şef la LC Macro Advisors şi profesor la London School of Economics.
businessmagazin.ro
