Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Germania, Franţa şi Italia fac primii paşi serioşi în lansarea de fonduri suverane pentru materii prime vitale şi vor să coopereze pentru susţinerea industriei viitorului

Germania, Franţa şi Italia fac primii paşi serioşi în lansarea de fonduri suverane pentru materii prime vitale şi vor să coopereze pentru susţinerea industriei viitorului

Germania a anunţat că intenţionează să creeze un fond cu o valoare cuprinsă între 500 milioane şi 1 miliard de euro pentru a susţine extracţia de materii prime vitale pentru accelerarea tranziţiei verzi a ţării, a anunţat ministrul german al economiei Robert Habeck, relatează Bloomberg.
Valoarea este însă aproape jumătate din cea analizată anterior, reflectând noi constrângeri privind cheltuielile. Banca de dezvoltare KfW a Germaniei ar putea participa la proiecte sau chiar prelua participaţii. Ministerul economiei a finalizat conceptul, dar nu a ajuns încă la un acord cu alte ministere.
Habeck a declarat că Germania trebuie să poată oferi instrumente de finanţare similare celor disponibile în Franţa sau Italia, avertizând că „altfel companiile germane ar fi dezavantajate“.
Franţa a prezentat în luna mai un plan de lansare a unui fond de investiţii de 2 miliarde de euro pentru materii prime critice, care, potrivit oficialilor, este doar un început, potrivit Euractiv.
Ministrul industriei Roland Lescure declarase în februarie că guvernul se pregăteşte să lanseze un fond care va combina capital privat şi public pentru asigurarea finanţării sectoarelor miniere. În mai, acesta a devenit realitate, fapt confirmat de guvern şi de compania care va administra fondul, InfraVia.
Tot în luna mai, Italia anunţa că va înfiinţa un fond suveran de 1 miliard de euro pentru canalizarea de finanţare către companii considerate strategice. Fondul are drept obiectiv „stimularea creşterii şi consolidarea lanţurilor naţionale strategice de aprovizionare, şi pentru aprovizionarea cu materii prime vitale“, se arăta într-o declaraţie a ministerului italian al industriei, conform Bloomberg.
Germania, Franţa şi Italia au anunţat că sunt pregătite să investească în proiecte comune pentru accelerarea atingerii obiectivelor setate la nivel european. O „platformă comună“ va fi creată în acest scop.
Pe lângă capitalul iniţial de stat, fondul va atrage finanţare de la fonduri de pensii, sectorul asigurărilor, cât şi de la entităţi publice şi private.
De la sfârşitul pandemiei, guvernele europene au încercat să determine ce strategie să adopte pentru a ajuta UE să-şi asigure securitatea aprovizionării cu resurse.
Germania, Franţa şi Italia vor coopera de asemenea mai strâns în domeniul materiilor prime esenţiale, miniştrii celor trei ţări angajându-se în Berlin să investească în proiecte noi şi să facă schimb de opinii cu privire la noua lege europeană privind materiile prime critice (CRMA), scrie Euractiv.
Comisia Europeană a prezentat în martie propunerea privind o astfel de legislaţie pentru reducerea dependenţei de ţări străine pentru resurse esenţiale pentru tranziţia verde şi digitală.
Cele trei ţări au anunţat şi că sunt pregătite să investească în proiecte comune pentru accelerarea atingerii obiectivelor setate la nivel european.
O „platformă comună“ va fi creată în acest scop. Va exista de asemenea o strategie comună pentru o industrie de reciclare „veritabilă“.
Pentru a superviza noua cooperare, miniştrii au convenit crearea unui grup de lucru alcătuit din experţi. De asemenea, şi alte ţări interesate se pot alătura iniţiativei.

zf.ro

Noutați dupa tema