Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ţara din Europa care plăteşte scump lupta împotriva inflaţiei: Marea Britanie va intra în recesiune până la finalul anului pe măsură ce banca centrală majoreaza şi mai mult ratele pentru a calma creşterea preţurilor care face ravagii. Posibilitatea unei recesiuni grave este de asemenea pe masă

Ţara din Europa care plăteşte scump lupta împotriva inflaţiei: Marea Britanie va intra în recesiune până la finalul anului pe măsură ce banca centrală majoreaza şi mai mult ratele pentru a calma creşterea preţurilor care face ravagii. Posibilitatea unei recesiuni grave este de asemenea pe masă

Banca Angliei va împinge Marea Britanie în recesiune până la sfârşitul anului, în lupta sa pentru a reduce cea agresivă inflaţie din toate economiile din G7, scrie Bloomberg.
Economiştii avertizează că preţul pe care Marea Britanie trebuie să-l plătească pentru a aduce sub control inflaţia este o recesiune uşoară dar de lungă durată, în contextul în care creşterea preţurilor ameninţă să atingă două cifre. Din 2021 şi până în prezent Banca Angliei a lansat 13 runde consecutive de majorare a ratei dobânzii pentru a ameliora problema inflaţiei, însă nu există semne de redresare până acum.
Economiştii Dan Hanson şi Ana Andrade se aşteaptă acum ca o recesiune de un an, care începe în trimestrul al patrulea, să coste puţin peste 1% din PIB.
Acest scenariu presupune că BOE majorează ratele la 5,75% până în noiembrie, de la 5% în prezent. Cu toate acestea, pieţele monetare estimează aproape în totalitate un nivel de 6,25% până în decembrie, ceea ce ridică posibilitatea unei crize mult mai grave.
„Riscul este ca datele să continue să se dovedească a fi insensibile la acţiunile BOE şi ratele dobânzilor să crească mai mult decât scenariul nostru de bază. Pe măsură ce costurile de împrumut trec peste 5%, credem că riscul unui şoc de stabilitate financiară creşte exponenţial”, sunt de părere cei doi economişti.
Analiza sugerează că prim-ministrul Rishi Sunak ar putea lupta la următoarele alegeri pe fundalul unei economii în scădere , o creştere a şomajului şi o creştere a împrumuturilor neperformante, deoarece costurile creditelor ipotecare continuă să crească.
Hanson şi Andrade se aşteaptă ca economia să crească cu doar 0,1% în acest an şi să se reducă cu 1% în 2024, o revizuire negativă bruscă faţă de creşterea de 0,3% estimată anterior.
Chiar şi atunci, în condiţiile în care creşterea salariilor refuză să se diminueze şi energia mai ieftină va stimula veniturile gospodăriilor, inflaţia va încheia acest an cu puţin peste 5% - mai mult decât dublul ţintei de 2% şi în scădere modestă faţă de nivelul actual de 8,7%.
Ca o ilustrare a forţei presiunilor subiacente asupra costurilor, inflaţia de bază - care a atins un maxim al ultimilor 31 de ani de 7,1% în luna mai, - este posibil să se situeze sub 6% doar la începutul anului 2024.
„Ceea ce ar putea lipsi cu uşurinţă din această estimare este posibilitatea ca decalajele de la înăspririle anterioare să fie mai lungi decât am presupus sau ca ratele ridicate să creeze instabilitate financiară. În cazul în care oricare dintre aceste scenarii s-ar realiza, recesiunea ar fi semnificativ mai profundă”, au concluzionat economiştii.

businessmagazin.ro

Noutați dupa tema