Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum ar putea deveni Argentina cea mai mare economie care se dolarizează, mergând contra curentului marilor economii emergente

Cum ar putea deveni Argentina cea mai mare economie care se dolarizează, mergând contra curentului marilor economii emergente

Pesoul argentinian a avut parte de un parcurs tumultos, potrivit Bloomberg Businessweek. În anii ’80, acesta a fost detronat de o nouă monedă numită austral. Un mariaj aranjat cu dolarul în 1991 a adus câţi­va ani de fericire, dar a sfârşit într-un divorţ ruinos. Mai recent, moneda a căpătat ruşinosul statut de cea mai slab performantă monedă de pe pieţele emergente.

Acum, însă, un economist ar­gen­tinian care candidează la preşedinţie propune eliminarea totală a mone­dei. Javier Milei, care este şi membru al congresului, spune că pentru a stârpi inflaţia de trei cifre, ţara sa ar trebui să adopte în mod oficial dolarul. Peso-ul a pierdut jumătate din valoare în raport cu dolarul doar în ultimul an.

Dacă Milei câştigă alegerile pre­zi­denţiale din octombrie şi îşi păs­trează angajamentul, Argentina va deveni cea mai mare economie care se dolarizează.

Dacă mai multe ţări nu au făcut acest pas este pentru că acesta este o soluţie de ultimă instanţă pentru ţă­rile aflate la ananghie. Iar Argentina este fără îndoială: inflaţia a atins 109% în mai, iar dobânda de referin­ţă a băncii centrale se situează la 97%. Economiştii chestionaţi de Bloomberg anticipează recesiune în 2023; ar fi a treia din cinci ani.

Un sistem bizantin de controale monetare şi cursuri diferenţiate nu a reuşit să întrerupă deprecierea peso-ului. În schimb, birocraţia pronunţată impulsionează o dolarizare de facto.

„Dolarizarea este deja în curs“, arată Diana Mondino, economist.

Argentinienii sunt însă sceptici cu privire la dolarizare, peste 60% din­tre aceştia opunându-se, relevă ul­timele sondaje. Scepticismul aces­tora are rădăcini în trecut, fiind legat de experienţe dureroase. La înce­pu­tul anilor ’90, preşedintele de atunci Carlos Menem a legat pesoul de dolar, introducând un consiliu mo­netar. Aranjamentul a avut un succes uriaş în primii ani, însă vremurile bune au apus la sfârşitul anilor ’90, iar preşedintele Eduardo Duhalde a renunţat la consiliu.

Steven Hanke, profesor la John Hopkins University, este convins că dolarizarea este cea mai bună cale pentru Argentina. Milei spune că dacă va fi ales preşedinte, va „arunca în aer“ banca centrală.

În interiorul Argentinei, mai mulţi economişti s-au pronunţat îm­potriva dolarizării, spunând că a­ceasta ar echivala cu cedarea contro­lului asupra politicii monetare către banca centrală americană.

Alţii spun că liderii argentinieni ar trebui să se concentreze pe aducerea sub control a deficitelor bugetare cornice, despre care susţin că sunt cauza primară a slăbiciunii peso-ului şi inflaţiei.

Milei, care se autodescrie ca fiind un libertarian, anarho-capitalist, minarhist (cineva care crede că statul ar trebui să se ocupe doar de justiţie şi securitate) şi care este un admirator al lui Trump, avansează în sondaje, având şanse reale de a câştiga cele mai multe voturi la alegerile preliminare din 13 august, un test al susţinerii pe care o va avea în primul scrutin din octombrie, notează americasquarterly.org.

Totuşi, scrie Bloomberg Businessweek, chiar dacă va ieşi câştigător, Milai va trebui să negocieze obstacole uriaşe pentru a pune în practică dolarizarea.

zf.ro

Noutați dupa tema