
Cum ar putea deveni Argentina cea mai mare economie care se dolarizează, mergând contra curentului marilor economii emergente
Pesoul argentinian a avut parte de un parcurs tumultos, potrivit Bloomberg Businessweek. În anii ’80, acesta a fost detronat de o nouă monedă numită austral. Un mariaj aranjat cu dolarul în 1991 a adus câţiva ani de fericire, dar a sfârşit într-un divorţ ruinos. Mai recent, moneda a căpătat ruşinosul statut de cea mai slab performantă monedă de pe pieţele emergente.
Acum, însă, un economist argentinian care candidează la preşedinţie propune eliminarea totală a monedei. Javier Milei, care este şi membru al congresului, spune că pentru a stârpi inflaţia de trei cifre, ţara sa ar trebui să adopte în mod oficial dolarul. Peso-ul a pierdut jumătate din valoare în raport cu dolarul doar în ultimul an.
Dacă Milei câştigă alegerile prezidenţiale din octombrie şi îşi păstrează angajamentul, Argentina va deveni cea mai mare economie care se dolarizează.
Dacă mai multe ţări nu au făcut acest pas este pentru că acesta este o soluţie de ultimă instanţă pentru ţările aflate la ananghie. Iar Argentina este fără îndoială: inflaţia a atins 109% în mai, iar dobânda de referinţă a băncii centrale se situează la 97%. Economiştii chestionaţi de Bloomberg anticipează recesiune în 2023; ar fi a treia din cinci ani.
Un sistem bizantin de controale monetare şi cursuri diferenţiate nu a reuşit să întrerupă deprecierea peso-ului. În schimb, birocraţia pronunţată impulsionează o dolarizare de facto.
„Dolarizarea este deja în curs“, arată Diana Mondino, economist.
Argentinienii sunt însă sceptici cu privire la dolarizare, peste 60% dintre aceştia opunându-se, relevă ultimele sondaje. Scepticismul acestora are rădăcini în trecut, fiind legat de experienţe dureroase. La începutul anilor ’90, preşedintele de atunci Carlos Menem a legat pesoul de dolar, introducând un consiliu monetar. Aranjamentul a avut un succes uriaş în primii ani, însă vremurile bune au apus la sfârşitul anilor ’90, iar preşedintele Eduardo Duhalde a renunţat la consiliu.
Steven Hanke, profesor la John Hopkins University, este convins că dolarizarea este cea mai bună cale pentru Argentina. Milei spune că dacă va fi ales preşedinte, va „arunca în aer“ banca centrală.
În interiorul Argentinei, mai mulţi economişti s-au pronunţat împotriva dolarizării, spunând că aceasta ar echivala cu cedarea controlului asupra politicii monetare către banca centrală americană.
Alţii spun că liderii argentinieni ar trebui să se concentreze pe aducerea sub control a deficitelor bugetare cornice, despre care susţin că sunt cauza primară a slăbiciunii peso-ului şi inflaţiei.
Milei, care se autodescrie ca fiind un libertarian, anarho-capitalist, minarhist (cineva care crede că statul ar trebui să se ocupe doar de justiţie şi securitate) şi care este un admirator al lui Trump, avansează în sondaje, având şanse reale de a câştiga cele mai multe voturi la alegerile preliminare din 13 august, un test al susţinerii pe care o va avea în primul scrutin din octombrie, notează americasquarterly.org.
Totuşi, scrie Bloomberg Businessweek, chiar dacă va ieşi câştigător, Milai va trebui să negocieze obstacole uriaşe pentru a pune în practică dolarizarea.
zf.ro