Era prosperităţii muncitorului german este pe cale să apună. Germania rămâne pur şi simplu fără forţă de muncă. Pentru a nu se afunda într-o criză a forţei de muncă, Germania, cea mai mare economie europeană, ar avea nevoie de 400.000 de muncitori noi pe an
În vremea pandemiei, unii antreprenori din Europa şi SUA sperau ca o recesiune sau mai multe să creeze în sfârşit un surplus sănătos de forţă de muncă. Criza economică de atunci a fost atipică pentru că ajutoarele date de guverne companiilor şi angajaţilor au împiedicat distrugerea locurilor de muncă.
În Germania recesiunea a venit din nou, de data aceasta nemaiexistând subvenţii pentru piaţa muncii, iar în SUA este pe undeva pe aproape, şi cu toate acestea disponibilizările, câte sunt, nu reuşesc să urce rata şomajului. Pentru unii analişti, acesta este un semnal îngrijorător: economiile mature rămân fără muncitori, ceea ce înseamnă că trebuie schimbat modelul economic, riscul fiind erodarea prosperităţii şi frânarea dezvoltării.
Cel mai mare pericol cu care se va confrunta economia României: noua lege pentru străini de pe piaţa muncii din Germania, prin care nemţii vor să atragă milioane de angajaţi. România poate contraataca cu creşterea mai mare şi mai rapidă a salariului minim, iar firmele să fie încurajate fiscal să dea case angajaţilor, ca să-i aducă şi să-i ţină în ţară
Germania capitalistă a fost reconstruită şi s-a dezvoltat puternic după al Doilea Război Mondial cu ajutorul muncitorilor importaţi din Turcia. Mulţi dintre ei au rămas acolo. Ca economie avansată, în ultimele decenii s-a lovit de problema îmbătrânirii populaţiei şi a reducerii forţei de muncă. De aceea, Berlinul a văzut în criza migranţilor din 2015 o oportunitate şi a deschis uşile ţării pentru o bună parte dintre noii veniţi pe continent.
Câţiva ani mai târziu aproape că a intrat în conflict cu Polonia în încercarea de a atrage forţă de muncă ucraineană. Acum, din cauza costului prea ridicat al vieţii în Polonia, o parte dintre refugiaţii ucraineni care au fugit de război acolo se mută în Germania, unde cred ei că găsesc oportunităţi mai multe. Însă cea mai mare economie europeană ar avea nevoie de 400.000 de muncitori noi pe an, arată o analiză Bloomberg. Germania rămâne fără forţă de muncă, o tendinţă vizibilă şi în altă părţi ale lumii. În SUA, spre exemplu, unul dintre cele mai mari mistere economice este ce fel de recesiune bate la uşă când rata şomajului nu creşte.
De obicei, în America, unde plasele de protecţie socială nu sunt la fel de cuprinzătoare ca în Europa, recesiunile sunt asociate cu disponibilizări şi distrugeri de locuri de muncă. Cehia are de câţiva ani cea mai redusă rată a şomajului din lumea dezvoltată. Penuria de forţă de muncă este o boală economică cronică acolo, iar economia abia se mişcă. Dar ce se întâmplă în Germania are efecte asupra întregii economii europene.
Potrivit calculelor unui institut de cercetare economică german, forţa de muncă, reprezentată acum de 47 de milioane de persoane, a atins apogeul la sfârşitul secolului trecut şi va începe curând, dacă nu o face deja, să stagneze. Ar fi începutul declinului superciclului de dezvoltare în care ţara s-a transformat dintr-o ruină în locomotiva Europei. Până acum, prosperitatea germană a fost creată de o forţă de muncă în expansiune. „Acele zile au apus“, spun analiştii băncii de dezvoltare KfW. „Fundaţia pentru continuarea prosperităţii se fărâmiţează.“ Dacă germanii care se pensionează nu sunt înlocuiţi printr-un flux semnificativ de migranţi, forţa de muncă se va micşora cu 3 milioane de persoane în următorii câţiva ani, sau cu 7%. Reducerea forţei de muncă ar avea ca efect ceva ce în germani trezeşte o teamă istorică: inflaţie. Iar inflaţia erodează puterea de cumpărare. Dar şi cea mai la îndemână soluţie, importul masiv de forţă de muncă, trezeşte teamă.
Dintre refugiaţii primiţi de Germania în 2015, doar jumătate s-au angajat în următorii cinci ani. Iar sprijinul popular pentru partide politice xenofobe precum Alternativa pentru Germania creşte. Dacă nu este schimbat modelul economic şi nu este găsită o nouă sursă de suplimentare a forţei de muncă, creşterea ecomomică a Germaniei probabil că nu va depăşi 1% în următoarele decenii, arată calculele Bloomberg Economics. FMI redă o perspectivă similară.
„Curenţii potrivnici ai îmbătrânirii populaţiei se manifestă deja şi cu timpul vor deveni mai puternici“, spune un expert de la FMI. Germania este un caz aparte pentru că se confruntă cu cele mai puternice forţe demografice negative din rândul economiilor mari dezvoltate. Doar Japonia, o societate mai închisă, cu o participare redusă a femeilor la forţa de muncă şi cu o populaţie în îmbătrânire mai accelerată are probleme mai mari.
Italia se îndreaptă şi ea spre o criză demografică şi a forţei de muncă, dar această ţară are la dispoziţie o sursă de muncitori internă valoroasă: doar 40% din femeile cu vârstă de muncă sunt active economi c. Germania a epuizat şi această resursă. Ce a mai rămas sunt pensionarii. Dar mai puţin de 9% din germanii de 65 de ani sau mai mult muncesc, faţă de 20% în cazul americanilor sau 25% în cazul japonezilor. Visul pensionarului german este să se bucure de timpul liber şi să vadă lumea. Creşterea vârstei de pensionare este o soluţie cu efecte prea slabe. O altă rezolvare, parţială, ar fi adoptarea de noi tehnologii mai eficiente în muncă, însă Germania este notorie pentru rezistenţa la digitalizare.
Zf.ro
