Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Era prosperităţii muncitorului german este pe cale să apună. Germania rămâne pur şi simplu fără forţă de muncă. Pentru a nu se afunda într-o criză a forţei de muncă, Germania, cea mai mare economie europeană, ar avea nevoie de 400.000 de muncitori noi pe an

Era prosperităţii muncitorului german este pe cale să apună. Germania rămâne pur şi simplu fără forţă de muncă. Pentru a nu se afunda într-o criză a forţei de muncă, Germania, cea mai mare economie europeană, ar avea nevoie de 400.000 de muncitori noi pe an

În vremea pandemiei, unii antreprenori din Europa şi SUA sperau ca o rece­siune sau mai multe să creeze în sfârşit un surplus sănătos de forţă de muncă. Criza economică de atunci a fost atipică pentru că ajutoarele date de guverne com­paniilor şi angajaţilor au împiedicat distrugerea locurilor de muncă.
În Germania recesiunea a venit din nou, de data aceasta nemaiexistând subvenţii pentru piaţa muncii, iar în SUA este pe undeva pe aproape, şi cu toate acestea disponibilizările, câte sunt, nu reuşesc să urce rata şomajului. Pentru unii analişti, acesta este un semnal îngri­jorător: economiile mature rămân fără munci­tori, ceea ce înseamnă că trebuie schimbat mo­delul economic, riscul fiind erodarea prospe­rităţii şi frânarea dezvoltării.
Cel mai mare pericol cu care se va confrunta economia României: noua lege pentru străini de pe piaţa muncii din Germania, prin care nemţii vor să atragă milioane de angajaţi. România poate contraataca cu creşterea mai mare şi mai rapidă a salariului minim, iar firmele să fie încurajate fiscal să dea case angajaţilor, ca să-i aducă şi să-i ţină în ţară
Germania capitalistă a fost reconstruită şi s-a dezvoltat puternic după al Doilea Război Mondial cu ajutorul muncitorilor importaţi din Turcia. Mulţi dintre ei au rămas acolo. Ca eco­nomie avansată, în ultimele decenii s-a lovit de problema îmbătrânirii populaţiei şi a reducerii forţei de muncă. De aceea, Berlinul a văzut în criza migranţilor din 2015 o oportunitate şi a deschis uşile ţării pentru o bună parte dintre noii veniţi pe continent.
Câţiva ani mai târziu aproape că a intrat în conflict cu Polonia în în­cer­carea de a atrage forţă de muncă ucraineană. Acum, din cauza cos­tului prea ridicat al vieţii în Polonia, o parte din­tre refugia­ţii ucraineni care au fugit de război acolo se mută în Germa­nia, unde cred ei că găsesc opor­tunităţi mai multe. Însă cea mai mare economie euro­peană ar avea nevoie de 400.000 de muncitori noi pe an, arată o analiză Bloom­berg. Germania rămâne fără forţă de muncă, o tendinţă vizibilă şi în altă părţi ale lumii. În SUA, spre exemplu, unul dintre cele mai mari mistere economice este ce fel de recesiune bate la uşă când rata şomajului nu creşte.
De obicei, în America, unde pla­sele de protecţie socială nu sunt la fel de cu­prinzătoare ca în Europa, recesi­u­nile sunt aso­ciate cu dispo­ni­bilizări şi dis­trugeri de locuri de muncă. Cehia are de câţi­va ani cea mai redusă rată a şomajului din lumea dezvol­tată. Penuria de forţă de mun­că este o boală econo­mi­că cronică acolo, iar eco­nomia abia se mişcă. Dar ce se întâm­plă în Germania are efecte asupra în­tregii economii europene.
Potrivit calcu­le­lor unui institut de cercetare economică german, forţa de muncă, repre­zen­tată acum de 47 de milioane de persoane, a atins apogeul la sfârşitul secolului trecut şi va începe curând, dacă nu o face deja, să stagneze. Ar fi începutul declinului superciclului de dez­voltare în care ţara s-a transformat dintr-o ruină în locomotiva Europei. Până acum, pros­peritatea germană a fost creată de o forţă de muncă în expansiune. „Acele zile au apus“, spun analiştii băncii de dezvoltare KfW. „Fun­daţia pentru continuarea prosperităţii se fărâmiţează.“ Dacă germanii care se pensio­nează nu sunt înlocuiţi printr-un flux semni­ficativ de migranţi, forţa de muncă se va micşo­ra cu 3 milioane de persoane în următorii câţiva ani, sau cu 7%. Reducerea forţei de muncă ar avea ca efect ceva ce în germani trezeşte o teamă istorică: inflaţie. Iar inflaţia erodează puterea de cumpărare. Dar şi cea mai la îndemână soluţie, importul masiv de forţă de muncă, trezeşte teamă.
Dintre refugiaţii primiţi de Germania în 2015, doar jumătate s-au angajat în următorii cinci ani. Iar sprijinul popular pentru partide politice xenofobe precum Alternativa pentru Germania creşte. Dacă nu este schimbat modelul economic şi nu este găsită o nouă sursă de suplimentare a forţei de muncă, creşterea ecomomică a Germaniei probabil că nu va depăşi 1% în următoarele decenii, arată calcu­lele Bloomberg Economics. FMI redă o per­spectivă similară.
„Curenţii potrivnici ai îmbătrânirii popu­laţiei se manifestă deja şi cu timpul vor deveni mai puternici“, spune un expert de la FMI. Germania este un caz aparte pentru că se con­fruntă cu cele mai puternice forţe demografice negative din rândul economiilor mari dezvol­tate. Doar Japonia, o societate mai închisă, cu o participare redusă a femeilor la forţa de muncă şi cu o populaţie în îmbătrânire mai accelerată are probleme mai mari.
Italia se îndreaptă şi ea spre o criză demo­grafică şi a forţei de muncă, dar această ţară are la dispoziţie o sursă de muncitori internă valoroasă: doar 40% din femeile cu vârstă de muncă sunt active economi c. Germania a epuizat şi această resursă. Ce a mai rămas sunt pensionarii. Dar mai puţin de 9% din germanii de 65 de ani sau mai mult muncesc, faţă de 20% în cazul americanilor sau 25% în cazul japo­nezilor. Visul pensionarului german este să se bucure de timpul liber şi să vadă lumea. Creş­terea vârstei de pensionare este o soluţie cu efecte prea slabe. O altă rezolvare, parţială, ar fi adoptarea de noi tehnologii mai eficiente în muncă, însă Germania este notorie pentru rezistenţa la digitalizare.

Zf.ro

Noutați dupa tema