Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ieftinirea transportului public, o tendinţă în creştere în Europa pe fondul crizei climatice şi a costurilor de trai prea mari

Ieftinirea transportului public, o tendinţă în creştere în Europa pe fondul crizei climatice şi a costurilor de trai prea mari

Germania va introduce un bilet lunar ieftin la nivel naţional de la 1 mai pentru a încuraja utilizarea transpor­tului public şi a reduce costurile pen­tru cetăţeni, relatează Bloomberg.
Pentru 49 de euro, consumatorii vor putea călători cu trenurile, me­trourile, tramvaiele şi autobuzele re­gio­nale în întreaga ţară. Schema este parte a eforturilor ţării de reducere a emisiilor de carbon din sectorul trans­porturilor, bazându-se pe expe­ri­enţele cu un bilet ultraieftin de 9 euro lansat în vara trecută. Acesta s-a dovedit extrem de popular în rândul germanilor care confruntă în continuare cu o inflaţie ridicată alimentată de criza energiei.
Biletele vor intra la vânzare încă din 3 aprilie.
În Marea Britanie, biletele de autobuz în multe zone din Anglia costă acum nu mai mult de 2 lire, notează Euronews. Schema susţinută de guvern are drept obiectiv să încu­rajeze oamenii să folosească trans­portul public în detrimentul maşi­nilor personale. Departamentul de Transport a sa­lutat schema ca modalitate de a ajuta industria să-şi revină de pe urma pandemiei, aceasta fiind de asemenea aşteptată să reducă emi­siile la nivel naţional.
Deşi activiştii de mediu au lăudat schema, aceasta păleşte în faţa unor măsuri mult mai ambiţioase din Europa.
În Spania, guvernul a introdus călătoriile gratuite cu trenul pe ma­joritatea rutelor scurte şi medii anul trecut. Schema a fost acum extinsă la serviciile autobuzelor intercity. Pre­mierul Pedro Sanchez susţine că mă­sura îi va ajuta pe oameni în timpul crizei costurilor de trai.
În Irlanda, transportul public a fost ieftinit din 16 mai anul trecut, pentru prima dată în aproape trei sferturi de secol, ca parte a unui plan de reducere a costurilor de trai şi în­curajare a transportului sustenabil. Tot în mai anul trecut, Italia a in­trodus un bonus excepţional pentru transportul public ca parte a măsu­rilor de atenuare a impactului econo­mic al războiului din Ucraina.
În octombrie 2022, Malta a de­venit a doua ţară din lume care a fă­cut transportul public gratuit, potrivit cntraveler.com. Luxemburgul a fost prima ţară care a renunţat la bilete în 2020, iar mai multe zeci de oraşe europene au procedat la fel în mod independent.
Unul dintre factorii din spatele acestei tendinţe de a face transportul public mai ieftin sau gratuit este sustenabilitatea. Dincolo de acesta, susţinătorii spun că astfel de măsuri poziţionează transportul ca bun pu­blic, asigurând un acces mai echitabil pentru cei cu venituri scăzute.
Alte beneficii ale măsurilor includ susţinerea cetăţenilor europeni în faţa inflaţiei şi costurilor în creştere ale energiei.
Criticii se îndoiesc însă că măsurile au rezultatul pretins. Mohamed Mezghani, secretar general al International Association of Public Transport, susţine că nu preţul biletelor primează neapărat când vine vorba de alegerea transportului public, ci siguranţa, promptitudinea şi curăţenia.
Există mai apoi şi problema majoră a finanţării. Deşi transportul e „gratuit“ pentru cetăţeni, biletele trebuie plătite cumva, fie prin impozite, fie de operator, reţea sau oraş.

zf.ro

Noutați dupa tema