Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Se îndreaptă Europa către o criză a carburanţilor?

Se îndreaptă Europa către o criză a carburanţilor?

Înainte de războiul din Ucraina, Rusia furniza peste jumă­tate din importurile UE şi aproxi­mativ 10% din cererea totală de mo­to­rină a blocului, un carburant vital pentru maşini, trenuri şi transport maritim, cât şi pentru utilaje indus­triale şi agricole. Importurile de pro­duse petroliere ruseşti, incluzând motorina, vor fi interzise de UE începând cu 5 februarie, una dintre cele mai dure sancţiuni de până acum împotriva Moscovei, menită să pună presiune pe veniturile din combus­tibili fosili pe care Vladimir Putin le foloseşte pentru a-şi finanţa războiul împotriva Ucrainei.
Interdicţia a iscat temeri privitoa­re la o viitoare posibilă penurie de mo­torină în UE chiar în mijlocul iernii, într-o perioadă în care con­su­matorii suferă deja de pe urma inflaţi­ei şi industriile resimt acut povara pre­ţurilor extrem de ridicate la energie.
Analiştii spun că nu vor exista probleme imediat după instituirea interdicţiei, potrivit Politico.
„În viitorul apropiat nu va fi o criză,“ afirmă Raj Rajendran, analist la Refinitiv. „Europa a cumpărat volume uriaşe de motorină. Actuala vreme caldă ajută de asemenea prin reducerea cererii“.
Potrivit datelor Refinitiv, impor­tu­rile de motorină ale Europei au urcat la un volum record de 8,2 mili­oane de tone în decembrie.
Ce se va întâmpla însă pe termen mai lung? se întreabă Bloomberg. Ca­re vor fi sursele alternative pentru aco­perirea deficitului de aprovizio­nare?
UE a importat aproximativ 220 milioane de barili de motorină din Rusia anul trecut, iar înlocuirea unui volum atât de mare reprezintă o provocare majoră.
Unele progrese s-au făcut deja. În 2021, peste jumătate de importu­rile pe cale maritimă ale UE şi UK au provenit din Rusia, însă până în decembrie 2022, proporţia scăzuse la aproximativ 40%, în parte datorită creşterilor din Arabia Saudită şi India.
În perspectivă, există motive pentru a considera că restul importu­rilor din Rusia poate fi acoperit de barili din alte părţi. „Livrările ruseşti pierdute vor fi înlocuite“, susţine Eugene Lindell, de la Facts Global Energy. Însă acest lucru este departe de a fi garantat.
Cel mai evident loc de unde Europa poate obţine mai multă motorină este Orientul Mijlociu. India şi SUA, ambele furnizori pe termen lung către Europa, şi-au crescut la rândul lor livrările în ultimele săptămâni. Kuwaitul intenţionează de asemenea să-şi crească exporturile de motorină către Europa în acest an. Însă cel mai important potential refurnizor, deşi indirect, ar putea fi China.
În pofida acestor alternative de aprovizionare, există de asemenea o temere potenţial mai mare: ar putea sancţiunile UE determina dispariţia barililor ruseşti de pe piaţa mondială? Dacă nu-şi va găsi suficienţi de cumpărători noi non-UE, Rusia şi-ar putea reduce producţia rafinăriilor.
În acelaşi timp, rolul potenţialelor ţări intermediare nu ar trebui subestimat în atenuarea impactului deciziei UE. Turcia, de exemplu, ar putea importa volume mari de motorină rusească, iar motorina non-rusească pe care ar produce-o în propriile rafinării ar putea fi vândută UE.
Alt factor determinant cu privire la o posibilă penurie de carburanţi va fi cererea, aceasta urmând să depindă de vreme şi de situaţia economică.

zf.ro

Noutați dupa tema