Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Măsura de plafonare a preţurilor petrolului rusesc, un început bun până acum, contrar aşteptărilor scepticilor

Măsura de plafonare a preţurilor petrolului rusesc, un început bun până acum, contrar aşteptărilor scepticilor

Considerată cândva drept ina­dec­vată şi neaplicabilă, măsura de pla­fonare a preţurilor petrolului rusesc dă semne de succes, cel puţin deocamdată, din moment ce a fost implementată la sfârşitul anului tre­cut, scrie Bloomberg.
Deficitul bugetar al Moscovei a crescut la un nivel record pe fondul scăderii preţurilor, preţurile ţiţeiului rusesc coborând mai puternic decât preţurile la nivel mondial, în condi­ţiile în care oferta nu a fost sever afectată.
„Plafonul funcţionează în pre­zent după cum s-a plănuit“, arată Raad Alkadiri, managing director la Eurasia Group din Washington. „Flu­xurile ruseşti au fost deviate, dar nu perturbate în mare parte, iar pre­ţurile nu au crescut“.
Exporturile de ţiţei din două mari porturi din vestul Rusiei au în­registrat în medie un preţ de sub 40 de dolari pe baril în primele zile ale lunii ianuarie, potrivit datelor Argus Media, în scădere cu peste 35% de la media din noiembrie şi cu aproximativ 50% faţă de iunie.
În aceleaşi perioade, ţiţeiul Brent a pierdut aproape 15% şi respectiv 37%. Aceasta sugerează că cererea mai slabă din partea unei economii mondiale în încetinire nu poate ex­plica în întregime declinul preţurilor ruseşti.
Secretarul adjunct al Trezoreriei americane, Wally Adeyemo, a decla­rat că el şi colegii săi sunt mulţumiţi de rezultate, dar s-a arătat prudent când a fost întrebat dacă planul poate fi declarat un succes.
Decizia UE din iunie de a nu mai importa aproape deloc ţiţei rusesc transportat pe mare din 5 decembrie a forţat Moscova să caute alţi clienţi cărora să le vândă aproximativ 2 mi­lioane de barili pe zi. China, India şi Turcia au profitat de situaţie pentru a obţine discounturi mari. În plus, Rusia a fost forţată să absoarbă cos­turile suplimentare pentru distanţele mai mari de transport.
„Ce a afectat Rusia este că aceas­ta a fost obligată să redirecţioneze ex­porturile dinspre Europa către Asia şi să accepte discountul“, arată Paul Horsnell, de la Standard Char­tered. „Lipsa accesului la Europa este im­portantă, nu plafonarea preţului“.
Fără îndoială, exporturile ruseşti au scăzut în săptămânile de după 5 decembrie, însă vremea rea, lucrările de întreţinere la porturi ar putea explica o mare parte din scăderea respectivă.
Susţinătorii plafonului au avut de asemenea noroc. Încetinirea economiei mondiale, dublată de presiunile aplicate deja de puţinii clienţi ai Rusiei au însemnat că Moscova deja vindea o bună parte din ţiţei sub plafonul de 60 de dolari înainte chiar ca acesta să intre în vigoare.
În continuare, SUA şi aliaţii săi au de navigat o cale nesigură pentru plafon. Unele state membre ale UE cer deja creşterea presiunii asupra Moscovei prin reducerea acestuia, însă un astfel de pas riscă să-l determine pe Putin să reducă producţia în încercarea de a provoca o creştere puternică a preţurilor pe care SUA încearcă s-o evite.
Wally Adeyemo nu a dorit să comenteze cu privire la disponibilitatea SUA de a ajusta plafonul. În timp ce un obiectiv al plafonului este de reducere a veniturilor Moscovei, America vrea de asemenea să se asigure că Rusia este încurajată în continuare să-şi exporte petrolul.

zf.ro

Noutați dupa tema