Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Va reuşi industria germană să se reinventeze pentru o eră fără gaze ieftine ruseşti? Temerea majoră în prezent este că producţia industrială s-ar putea reloca din Germania pe termen lung

Va reuşi industria germană să se reinventeze pentru o eră fără gaze ieftine ruseşti? Temerea majoră în prezent este că producţia industrială s-ar putea reloca din Germania pe termen lung

Modelul de business al Germaniei a fost bazat pe energie ieftină garantată de livrări abundente de gaze ruseşti.
În toamnă, gigantul german BASF a ajuns la concluzia că scumpirea ener­giei a subminat atât de puternic competitivitatea Europei, încât va fi nevoit să-şi transforme întregul business. Iar BASF nu este singura com­panie din Germania care a ajuns la o astfel de concluzie, scrie Financial Times.
Din vară, companii din întreaga Germanie se luptă să se adapteze la dispariţia aproape totală a gazelor ruseşti. Acestea au luat diverse măsuri, cu reducerea pro­ducţiei ca soluţie de ultimă instanţă. Unele se gândesc chiar să-şi mute producţia în ţări unde energia este mai ieftină. Acest lucru generează temeri pro­funde privitoare la viitorul industriei germane şi sustenabilitatea mode­lului de business al ţării, bazat multă vreme pe energie ieftină garantată de livrări abundente de gaze ruseşti.
Constanze Stelzenmuller, direc­tor la Center on the US and Europe din cadrul Brookings Institution, spune că Germania este un studiu de caz al unui stat occidental care a făcut un „pariu strategic“ pe globalizare şi interdependenţă, iar acum suportă consecinţele.
Unii germani cer o regândire majoră a paradigmei economice a ţării. „Modelul de business german tre­buie să se schimbe“, spune Christian Lindner, ministrul german de finanţe. „Acest model, bazat pe energie ieftină, o abundenţă de muncitori calificaţi şi pieţe deschise pentru produsele high-tech locale nu mai funcţionează pentru că multe din elementele sale de bază s-au schimbat“.
Temerea majoră în prezent este că producţia industrială s-ar putea reloca din Germania pe termen lung. Un sondaj recent a găsit că aproape una din patru companii Mittelstand se gândesc să se mute peste graniţe, iar costurile legate de energie reprezintă în principal factorul din spatele acestei situaţii. În plus, mediul de business din Germania, şi din Europa în general, se dete­riorează, susţin acestea.
Unii merg atât de departe încât previzionează că Germania ar putea rămâne fără baza sa industrială. Însă guvernul german este mai puţin pesimist. La fel şi unii economişti.
Jens Sudekum, profesor de economie la Universitatea Heinrich Heine, subliniază atuurile pe termen lung de care dispune industria germană: lanţuri de valoare profunde, productivitate ridicată, calitate superioară a produselor şi statutul de lideri globali ai Mittelstand în domeniile lor.
De asemenea, Germania a mai demonstrat în trecut că-şi poate schimba cu succes modelul de business când este pusă cu spatele la zid. Însă sunt necesare eforturi majore, admite Lindner.
„Trebuie să accelerăm ritmul şi să ne depăşim slăbiciunile“, arată acesta.
Totuşi, miniştri, şefi de companii şi economişti sunt de acord că viitorul industriei germane depinde probabil de cât de rapid poate găsi noi căi de a se energiza.
Iar de succesul acestei transformări depinde şi direcţia viitoare a întregii Europe.

zf.ro

Noutați dupa tema