Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Inflaţia încetineşte în mai multe ţări europene, dar va deveni aceasta o tendinţă generală când preţurile de producţie sunt încă în creştere?

Inflaţia încetineşte în mai multe ţări europene, dar va deveni aceasta o tendinţă generală când preţurile de producţie sunt încă în creştere?

Creşterea preţurilor a încetinit în 14 din cele 19 ţări membre ale zonei euro în noiembrie, rata inflaţiei la nivelul zonei euro scăzând pentru prima dată în 17 luni.
Scăderea vine pe fondul semnelor că presiunile inflaţioniste la nivel mondial au atins un vârf, cu scăderi semnificative ale costurilor wholesale ale energiei şi alimentelor resimţindu-se la nivelul preţurilor de consum, notează Financial Times.
Cea mai puternică scădere a fost înregistrată în Olanda, unde inflaţia a coborât de la 16,8% la 11,2%. Franţa a avut cea mai scăzută rată a inflaţiei, de 7,1%, iar Letonia cea mai ridicată, de 21,7%.
Rata inflaţiei a încetinit în cinci state din Germania în noiembrie, sugerând că presiunile asupra costu­rilor s-au diminuat în cea mai mare economie europeană. Inflaţia s-a aflat în scădere şi în Spania şi în Belgia.
În Polonia, inflaţia a încetinit de asemenea, în mod neaşteptat, la 17,4%, aceasta fiind prima scădere din fe­bruarie.
Inflaţia din Gre­cia a încetinit la 9% în noiembrie de la 9,4% în octombrie, iar un studiu al băncii centrale a ţării anticipează noi scăderi în lunile următoare.
Va deveni însă încetinirea creş­terii preţurilor o tendinţă în condiţiile în care preţurile de producţie continuă să crească în mai multe ţări europene?
Bulgaria a consemnat singurul declin lunar al preţurilor de producţie industrială în octombrie din rândul ţărilor din Europa de sud-est membre ale UE, relatează Seenews.
Totuşi, în termeni anuali, Bulgaria a înregistrat cea mai dramatică creştere a PPI din rândul statelor din Europa de sud-est membre ale UE în octombrie, de 55,%, semnificativ peste media UE de 31,2%.
În termeni lunari, declinul din Bulgaria a fost al doilea cel mai pronunţat la nivel de bloc, cel mai puternic fiind înregistrat de Irlanda, cu minus 32,5%, faţă de o scădere medie la nivel de bloc de 2,5%.
La polul opus, cele mai mari creşteri lunare ale PPI la nivel de bloc au fost consemnate în Grecia, Ungaria şi Belgia, cu 9,6%, 6,2% şi respectiv 2,8%.
În termeni anuali, Bulgaria s-a situat pe locul patru din punct de vedere al creşterii PPI la nivel de bloc, precedată doar de Ungaria cu 68%, Slovacia cu 59,3% şi Letonia cu 57,9%.
Croaţia a înregistrat cea mai redusă creştere anuală a preţurilor de producţie.

zf.ro

Noutați dupa tema