Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Staţiunile de schi europene, sub presiunea schimbărilor climatice şi crizei energiei

Staţiunile de schi europene, sub presiunea schimbărilor climatice şi crizei energiei

Staţiunile de schi din Europa se pregătesc pentru cel mai important sezon de iarnă de la pandemie, dar criza energiei şi schimbările climatice le-ar putea spulbera speranţele.
În Austria, economia este masiv dependentă de turism, care a reprezentat 7,6% din PIB în 2019, peste jumătate din vizitatori fiind înregistraţi iarna, şi se redresează bine după pandemie. Decenii la rând, sectorul a stat la baza unui boom economic. Dar schimbările climatice reprezintă acum un risc major, scrie Financial Times.
În Alpi, temperaturile medii au crescut cu aproximativ 0,3 grade C pe deceniu, de două ori media globală. Iar stratul de zăpadă persistă cu o lună mai puţin decât în trecut. Mulţi observatori se întreabă acum cum se pot adapta comunităţile care se ba­zează în întregime pe zăpadă şi schi.
Tehnologia este prima linie de apărare. Aproximativ 100.000 de maşini producătoare de zăpadă funcţionează în Alpi. Costurile de operare a acestora sunt ridicate, însă. Electrici­tatea necesară este o altă problemă, în con­textul creşterii puter­nice a preţurilor.
Alte staţiuni în­cearcă să se salveze investind în vară. „Nimeni nu mai neagă efectele schimbărilor climatice, iar aproape toată lumea încearcă să se diversifice“, arată Robert Steiger, de la Universitatea Innsbruck. Şi totuşi, în lipsa iernilor cu zăpadă, o treime din cele 30 mld. euro pe care industria de turism austriacă le generează anual va fi ameninţată.
Tot din cauza schimbărilor climatice, satul Saint-Firmin din Alpii francezi, a decis recent să desfiinţeze telescaunul, scrie CNN.
Din cauza lipsei de zăpadă, acesta a funcţionat pentru ultima dată cu 15 ani în urmă şi doar pentru un weekend.
Pe lângă schimbările climatice, criza energiei reprezintă o altă ameninţare pentru staţiunile de ski europene, notează Euronews.
Facturile la electricitate pentru staţiunile franceze ar putea creşte de până la opt ori anul viitor, avertizează Anne Marty, vicepreşedinte al Domaines Skiable de France. DSF cere ca firmele din domeniu să beneficieze de aceeaşi susţinere ca şi cele mari consumatoare de energie din alte sectoare.
Ca măsuri de diminuare a consumului de energie, staţiunile de ski vor reduce viteza telescaunelor şi temperaturile din clădiri. Acestea sunt aşteptate să mărească preţurile abonamentelor cu 3%, până la 6% în această iarnă din cauza inflaţiei şi crizei energiei, potrivit traveltomorrow.com.
În Elveţia, o reducere a consumului de energie de 20% este pe masă în această iarnă. Laurent Vaucher, de la compania Televerbier, a anunţat că toţi operatorii de telecabine şi de producţie de zăpadă din Elveţia reprezintă combinate doar 0,34% din consumul total de energie al ţării.
Nici în Italia lucrurile nu stau altfel. Costurile legate de energie au crescut cu până la 300%, astfel că nicio companie nu poate opera fără o scumpire a abonamentelor de ski.

zf.ro

Noutați dupa tema