Europa se teme că America îi ia faţa în războiul pentru semiconductoare. Este teama justificată?
De când Washingtonul a început să ofere stimulente de miliarde de dolari pentru a determina companii high-tech să se mute în SUA, Europa este în panică. Însă are aceasta motive să se teamă atât de mult?
Nu trece o săptămână fără ca anunţuri privitoare la planuri de construire de fabrici de semiconductoare să nu apară din SUA sau Europa.
În Germania, Infineon vrea să construiască în Dresda, iar Intel în Magdeburg. Există de asemenea zvonuri că TSMC din Taiwan ar putea construi o astfel de fabrică în aceeaşi ţară.
Joe Biden a reuşit să atragă TSMC şi Samsung din Coreea în SUA, unde acestea construiesc fabrici de semiconductoare de ordinul miliardelor de dolari.
Subvenţiile joacă un rol-cheie. Legislaţia privind reducerea inflaţiei adoptată de Biden pune la dispoziţie 370 miliarde de dolari.
În plus, Chips and Science Act, cu o finanţare de 280 miliarde de dolari, este menit să întărească poziţia SUA în domeniul semiconductoarelor, să promoveze cercetarea şi dezvoltarea şi să creeze centre high-tech regionale.
Vor putea companiile tech din UE rezista atracţiei subvenţiilor americane pe termen lung? Este Chips Act al UE, menit să servească acelaşi scop cu aproximativ 43 miliarde de euro, suficient? Cu miliardele respective, cota deţinută de Europa în producţia mondială de semiconductoare ar trebui să se dubleze la 20% până în 2030.
„Europa este campioană mondială la anunţuri, nu şi la implementare“, se plânge Andreas Gerstenmayer, şeful grupului tech austriac AT&S. „Suma este mult prea mică pentru a conta la scară mondială“.
Există deja teama în Europa că firme importante se vor reloca în SUA, însă aceasta nu este împărtăşită de Marcus Gloger, expert în cadrul PwC. Acesta crede că criticile repetate că Europa reprezintă doar 10% din producţia mondială de semiconductori nu ţin seama de faptul că continentul dispune de asemenea de ìcunoştinţe importante şi forţă de muncă bine pregătităî.
Europa nu are doar Chips Act, ci şi fondul de redresare european, care are acelaşi obiectiv ca legislaţia de reducere a inflaţiei din SUA. Toate aceste fonduri, de aproximativ 1.900 miliarde de euro, vor fi disponibile până în 2030.
Potrivit lui Gloger, prezumpţia potrivit căreia companiile se mută unde primesc cele mai mari subvenţii este falsă. ìEste nevoie de un întreg ecosistemî, afirmă Gloger. Acesta arată că cercetarea relevantă este de asemenea importantă, iar acesta este un domeniu în care Europa conduce în continuare.
Europa dispune de talente, cercetare avansată şi clustere internaţionale în industria semiconductorilor. ìCe lipseşte este viteza de implementare. Noi, europenii, trebuie să fim mai îndrăzneţi şi mai hotărâţi în deciziiî, concluzionează Gloger.
zf.ro
