Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Italia se confruntă cu o problemă de peste 120 de miliarde de euro pe care nu poate s-o rezolve prea curând

Italia se confruntă cu o problemă de peste 120 de miliarde de euro pe care nu poate s-o rezolve prea curând

O mare parte din Europa caută să reducă ajutoarele garantate de stat care au fost lansate pe fondul pandemiei, în contextul în care criza sanitară nu mai reprezintă un pericol pentru economii. Italia se confruntă cu o problemă în acest context pentru că companiile au încă de returnat statului „munţi” de bani, ceea ce complică eforturile guvernului care încearcă să ajute bussinesurile să treacă peste criza energetică.
În vară, potrivit datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană, companiile aveau de returnat de peste 120 de miliarde de euro. Italia se confruntă cu o problemă pentru că deţine cele mai multe obligaţiuni gurvernamentale din zona euro care încă nu au fost rambursate, chiar dacă ţara nu reprezintă cea mai mare economie din regiune.
Această situaţie pune guvernul Giorgiei Meloni într-o dilemă serioasă: cum şi în ce măsură mai poate guvernul să sprijine companiile, care se confruntă cu costuri din ce în ce mai mai pentru energie, într-un mediu economic care încetineşte vizibil?
În contextul crize energetice, guvernul are de gând să lanseze un pachet de ajutor financiar care să permită companiilor să-şi eşaloneze plata facturilor la energie pentru o perioadă de doi ani. Totodată, guvernul va fi gata să plătească către furnizorii de gaze şi energie electrică 90% din sumele facturilor reeşalonate, în cazul în care companiile nu vor putea să achite. Mecanismul oferă protecţie atât companiilor cât şi furnizorilor de energie.
Economiştii sunt de părere că din acest moment orice ajutor oferit companiilor sub formă de împrumuturi nu face decât să agraveze o problemă deja existentă. Businessurile ar putea sfârşi prin acumularea unor datorii încă şi mai mari, care riscă să nu mai poată fi returnate, în contextul în care recesiunea bate la uşă, iar veniturile şi profiturile ar putea fi serios afectate.
Fondul Monetar Internaţional a prognozat deja o contracţie cu 0,2% a economiei Italiei pentru 2023.
Întrebarea care stresează acum guvernul este: cum şi când vor fi înapoiaţi aceşti bani?
„Guvernele au început să admită că o parte din împrumuturi vor trebui restructurate, iar cea mai simplă soluţie în acest sens este prelungirea scadanţelor”, a declarat Justin Holland, director general în cadrul DC Advisory.
În Italia, obligaţiunile guvernamentale au prioritate de plată faţă de alte datorii, cu atât mai mult în cazul în care se decide prelungirea scandeţelor. Singura veste bună în contextul datoriei de 123 de miliarde de euro pe care companiile trebuie să o returneze este că acestea nu se confruntă cu o scadenţă iminentă. Majoritatea obligaţiunilor ating maturitatea undeva după 2024, iar businessurile au încă timp pentru a returna banii.
„Ne aflăm într-un moment de tensiune, ratele dobânzilor continuă să crească, iar presiunea care see adună pe umerii companiilor escaladează de asemenea. Cel puţin pe moment încă nu a sunat alarma pentru rambursare. Companiile încă au timp să acţioneze”, a declarat Carlo Massini, partener în cadrul firmei de avocatură Hogan Lovells.

zf.ro

Noutați dupa tema